Este timpul să eradicăm sărăcia energetică în Europa  
Autoritățile locale invită Comisia Europeană să propună obiective concrete pentru reducerea sărăciei energetice până în 2030 și eradicarea ei până în 2050

Sărăcia energetică este o mare provocare societală, având impact direct asupra sănătății și afectând aproximativ 54 de milioane de cetățeni europeni ( CE ). Prețurile ridicate ale energiei, veniturile mici și locuințele izolate necorespunzător, umede și nesănătoase sunt cauze ale ratei crescute de sărăcie energetică. Prețurile la energia electrică au crescut semnificativ în majoritatea țărilor în ultimul deceniu, ceea ce, în combinație cu criza economică și financiară recentă și cu performanța energetică slabă a parcului imobiliar din Europa, a provocat îngrijorări tot mai mari legate de sărăcia energetică în Europa.

În jur de 11 % din populația din UE – 54 de milioane de cetățeni europeni – sunt afectați de sărăcia energetică. Și totuși, majoritatea țărilor din UE nu au încă indicatori pentru identificarea sau cuantificarea consumatorilor vulnerabili de energie și nu direcționează în mod corespunzător măsurile împotriva sărăciei energetice.

Deosebit de îngrijorat de sărăcia energetică, Comitetul European al Regiunilor a adoptat în unanimitate Avizul pe tema „Guvernanța pe mai multe niveluri și cooperarea intersectorială pentru combaterea sărăciei energetice” . Avizul include o serie de propuneri, printre care dezvoltarea în continuare a definiției europene a sărăciei energetice, investiții specifice în eficiența energetică, o revizuire a pieței unice care să ofere prețuri scăzute la energia pentru gospodării și obiective cu calendar precis de eliminare a sărăciei energetice.

Raportoarea Kata Tüttő (HU-PSE) , reprezentantă a Consiliului Local al Sectorului 12, Budapesta, a afirmat: „În prezent, peste 50 de milioane de cetățeni europeni sunt nevoiți să aleagă între încălzire și mâncare, trăind în sărăcie energetică. Acest lucru are efecte grave asupra sănătății și bunăstării oamenilor și știm că femeile sunt mult mai afectate. Dreptul la energie curată și la prețuri accesibile – inclus în obiectivul de dezvoltare durabilă 17 – ar trebui garantat fiecărui cetățean european. Prin mobilizarea investițiilor în eficiența energetică pentru renovarea parcului imobiliar din Europa și prin crearea unor sisteme adecvate de protecție socială și a unei piețe unice funcționale și competitive care să ofere prețuri scăzute la energie pentru consumatori, UE va aduce beneficii directe cetățenilor și le va demonstra valoarea sa adăugată. O tranziție energetică și climatică care nu lasă pe nimeni în urmă trebuie să înceapă cu eradicarea sărăciei energetice.”

Membrii au fost de acord că prețurile de bază la energia pentru consumatorii casnici nu pot fi lăsate în seama autoreglementării pieței. Pentru a limita costurile excesive ale energiei, orașele și regiunile îndeamnă UE să instituie cadre legale care să le asigure statelor membre și autorităților locale și regionale instrumentele corespunzătoare pentru a garanta tuturor energie la prețuri abordabile. În acest sens, CoR reia solicitarea adresată Comisiei Europene de către Parlamentul European, ca aceasta să furnizeze orientări suplimentare privind condițiile în care statelor membre li se permite să intervină pe piață, astfel încât să se evite ca „un număr semnificativ de gospodării” să fie afectate de sărăcia energetică.

Liderii locali propun un moratoriu privind stoparea sau suspendarea furnizării de servicii energetice de bază cetățenilor care nu plătesc.

Orașele și regiunile solicită statelor membre să transpună în legislația națională Directiva europeană actualizată privind performanța energetică a clădirilor până cel târziu în martie 2020. Noua directivă a intrat în vigoare la 9 iulie 2018. Ea include măsuri de accelerare a ratei de renovare a clădirilor, cu adoptarea unor sisteme energetice mai eficiente, și de consolidare a performanței energetice a clădirilor noi.

Cu toate acestea, membrii reamintesc că directiva reînnoită ar trebui completată cu obiective și investiții suplimentare pentru renovarea parcului imobiliar din Europa, fără de care, eforturile de eradicare a sărăciei energetice vor fi insuficiente.

Serviciile adecvate de încălzire, răcire, iluminare și energia necesară pentru funcționarea aparatelor electrice sunt esențiale pentru a garanta un standard de viață decent și sănătatea cetățenilor. Sărăcia energetică apare atunci când o gospodărie suferă de lipsa de servicii energetice adecvate ( CE ).

Liderii locali doresc extinderea duratei de viață a Observatorului sărăciei energetice, pentru a putea colecta și evalua în continuare date, care constituie informații esențiale pentru îmbunătățirea politicilor de eradicare a sărăciei energetice. Membrii reamintesc că două treimi dintre statele membre nu monitorizează încă evoluția sărăciei energetice cu ajutorul unor măsurători cantitative.

Notă în atenția editorilor:

Sărăcia energetică este definită ca „situația în care, din cauza combinației între veniturile mici, costurile ridicate la energie și eficiența energetică scăzută a locuinței, o persoană sau o gospodărie nu își permite servicii energetice de bază (încălzire, răcire, iluminat, mobilitate și alimentare cu energie electrică)” (definiție elaborată de Convenția primarilor pentru climă și energie). Sărăcia energetică este al treilea pilon al Convenției primarilor pentru climă și energie, având un rol principal în menținerea acestei chestiuni pe agenda pentru 2030.

Sărăcia energetică poate afecta aproape 11 % din populația UE. Citiți aici studiul complet.

Pentru informații defalcate pe țări, citiți vă rugăm aici raportul rețelei europene de energie (2019) „Sărăcia energetică în Uniunea Europeană” .

Sărăcia energetică este o formă specifică a sărăciei, asociată cu o serie de consecințe negative asupra sănătății și stării de bine oamenilor, manifestate prin boli respiratorii, cardiace și mentale, exacerbate din cauza temperaturilor scăzute și a stresului legat de facturile prea mari la energie, precum și prin rezultate școlare slabe ale copiilor afectați. De fapt, sărăcia energetică are impact indirect asupra mai multor domenii de politică, printre care sănătatea, mediul și productivitatea. Abordarea sărăciei energetice are potențiale beneficii multiple, inclusiv cheltuieli mai reduse pentru guverne pentru sănătate, reducerea poluării aerului și a emisiilor de CO2, confort și bunăstare sporite, bugete de familie mai stabile și activitate economică crescută ( CE ).

Ca parte a pachetului „Energie curată pentru toți europenii” , Comisia Europeană a propus o serie de măsuri pentru a combate sărăcia energetică prin eficiență energetică, măsuri de protecție împotriva deconectării și o mai bună definire și monitorizare a problemei la nivel de stat membru prin intermediul planurilor naționale integrate privind energia. În consecință, contextul legislativ al UE pentru sărăcia energetică face obiectul mai multor schimbări. Sărăcia energetică este menționată în noua Directivă privind eficiența energetică (2018/2002), în noua Directivă europeană privind performanța energetică a clădirilor (2018/844) și în Regulamentul privind guvernanța (2018/1999). Și Directiva privind energia electrică (2009/72) face referire la sărăcia energetică, iar versiunea revizuită a fost rezultatul acordului politic din decembrie 2018. (Mai multe informații aici).

Conform Observatorului sărăciei energetice al UE , principalii indicatori pentru identificarea sărăciei energetice sunt valoarea absolută scăzută a cheltuielilor energetice ( low absolute energy expenditure ) , restanțele la facturile de utilități ( arrears on utility bills ) , cota ridicată a cheltuielilor cu energia în raport cu venitul ( high share of energy expenditure in income ) și incapacitatea de a menține locuința la un nivel de încălzire adecvat ( inability to keep home adequately warm ) .

În ultimii 12 ani, prețurile la energia electrică pentru consumatorii casnici au crescut în mod constant. Costul mediu pe kilowatt-oră a crescut de la 0,18 euro în primul semestru din 2007 la 0,21 euro în al doilea semestru din 2018 (Eurostat), dar cu diferențe considerabile între statele membre .

Danemarca (0,31€), Germania (0,30€), Belgia (0,29€), Irlanda (0,25€) și Spania (0,24€) sunt primele cinci țări, în care kilowattul-oră este cel mai scump, inclusiv toate taxele și impozitele. La celălalt capăt, statele membre în care kilowattul-oră este cel mai ieftin sunt Bulgaria (0,10€), Lituania (0,10€), Ungaria (€0,11), România (0,13€), Malta (0,13€) și Polonia (0,13€) (Eurostat) .

Unul dintre principalii indicatori ai sărăciei energetice îl reprezintă „restanțele la facturile de utilități” , care arată cota gospodăriilor care nu și-au putut plăti la timp facturile de utilități (încălzire, electricitate, gaz, apă etc.) din cauza unor dificultăți financiare. În UE-28, media pentru astfel de situații a scăzut de la 9 % la 7 % între 2010 și 2017, însă persistă situații extrem de diverse. În 2017, 38 % dintre greci , 30 % dintre bulgari și 21 % dintre croați au declarat că și-au plătit cu întârziere factura la energie din cauza neajunsurilor financiare. Următoarele țări depășesc media UE de 7 %: 16 % în România , 14,3 % în Slovenia , 13,9 % în Ungaria , 13,7 % în Cipru , 11,9 % în Letonia , 8,5 % în Polonia și 7,4 % în Spania . (Eurostat) .

Directiva 2018/844/UE privind performanța energetică a clădirilor a Parlamentului European și a Consiliului din 30 mai 2018 de modificare a Directivei 2010/31/UE privind performanța energetică a clădirilor și Directiva 2012/27/UE privind eficiența energetică.

Contact: David Crous | Tel. +32 (0) 470 88 10 37 | david.crous@cor.europa.eu