Faceți clic aici pentru a obține traducerea automată a textului de mai jos.
„Valul de renovări” va juca un rol esențial în redresarea economică și socială a Europei  

În acest interviu, Enrico Rossi (IT-PSE), membru al Consiliului Local Signa (Florența) și fost președinte al regiunii Toscana (2010-2020), răspunde la șase întrebări referitoare la avizul său privind inițiativa „Un val de renovări pentru Europa”, adoptat în martie de Comitetul European al Regiunilor. Valul de renovări, lansat la 14 octombrie 2020 de Comisia Europeană , își propune să îmbunătățească performanța energetică a parcului imobiliar al Uniunii și reprezintă o etapă esențială în foaia de parcurs a Pactului verde european . Întrucât clădirile reprezintă 40 % din consumul de energie al Europei și 36 % din emisiile de gaze cu efect de seră, renovarea lor este esențială pentru ca UE să poată atinge neutralitatea climatică până în 2050. Prin intermediul avizului elaborat de Enrico Rossi, orașele și regiunile solicită o revizuire a schemelor de ajutoare de stat, norme bugetare mai flexibile pentru a valorifica la maxim investițiile și renovările, obiective subnaționale pentru renovarea clădirilor și integrarea energiilor din surse regenerabile în proiectele de renovare. CoR și Comisia Europeană tocmai au semnat un plan de acțiune pentru a accelera renovarea și decarbonizarea parcului imobiliar al UE.

Dle Enrico Rossi, ați început să vă ocupați de „valul de renovări” cu luni în urmă, recunoscându-i importanța chiar înainte de publicarea documentului de către Comisia Europeană. De ce credeți că această strategie este importantă pentru orașele și regiunile europene în 2021?

Consider că valul de renovări este un pilon esențial al succesului Pactului verde european și al unei redresării economice și sociale puternice a Europei. Orașele și regiunile trebuie să acorde o atenție deosebită acestei strategii, din două motive.

Primul este, fără îndoială, clima. În prezent, clădirile din Europa sunt responsabile pentru 40 % din consumul de energie și 36 % din emisiile de gaze cu efect de seră. Este clar că atingerea obiectivului de neutralitate climatică până în 2050 necesită o adevărată revoluție în planificarea urbană și în arhitectură, orientată, încă de la conceperea proiectelor, către tranziția „verde” și durabilă a teritoriilor noastre, inclusiv prin promovarea și încurajarea reutilizării materialelor.

Al doilea motiv este redresarea economică care vizează combaterea inegalităților. Valul de renovări reprezintă o oportunitate de a reporni motoarele economiei, creând locuri de muncă și regenerând spațiile din orașele noastre. Se estimează că implementarea sa ar putea genera aproximativ 4 milioane de noi locuri de muncă. În același timp, strategia pare a fi un instrument ideal pentru investiții în locuințe sociale, sociale și publice, de la spitale la școli. Aceasta înseamnă, așadar, dezvoltare economică, durabilitate energetică și consolidarea coeziunii sociale și a solidarității.

Valul de renovări este considerat un exemplu perfect de redresare ecologică ( Green Recovery ), în care opțiunile legate de climă răspund nevoii de revitalizare a economiilor locale: care sunt condițiile pentru ca acest potențial să devină realitate?

Resursele de care va putea beneficia Uniunea Europeană în următorii ani sunt considerabile, dacă ținem seama de cadrul financiar multianual 2021-2027 și de instrumentul Next Generation EU , cunoscut și ca Planul de redresare. Împreună, acestea se ridică la aproximativ 1 800 de miliarde EUR. Cu toate acestea, pentru a utiliza pe deplin această enormă disponibilitate a resurselor și oportunitățile care se prefigurează odată cu valul de renovări, regiunile trebuie să fie implicate în planificarea și punerea în aplicare a planurilor naționale de redresare și reziliență.

Solicităm cu insistență o guvernanță pe mai multe niveluri, inclusiv în materie de finanțare. În special, ar fi foarte util un instrument de asistență tehnică, accesibil tuturor autorităților locale și regionale pentru punerea în aplicare a strategiei, precum și norme bugetare mai flexibile pentru administrații. Mă gândesc la modelul descentralizat în teritorii al mecanismului ELENA ( European Local ENergy Assistance ) al Băncii Europene de Investiții (BEI) și la o mai mare sinergie între acesta și programul de cercetare și inovare Orizont Europa al UE, pentru a permite trecerea de la bune practici la investiții pe scară largă. BEI trebuie să devină o bancă în slujba climei în Uniunea Europeană și să facă finanțarea mai accesibilă, inclusiv prin modalități de descentralizare pe teren, eventual urmând modelul ghișeelor regionale unice sau al birourilor ad-hoc dedicate unor proiecte specifice.

Când vorbim despre valul de renovări, ne gândim imediat la clădiri, dar avizul dumneavoastră se referă în mare măsură și la cartiere și orașe. De ce credeți că această dimensiune este atât de importantă?

Strategiile de creștere a eficienței energetice s-au concentrat până în prezent asupra anumitor clădiri, dacă nu chiar asupra anumitor apartamente. Dar, datorită valului de renovări, avem posibilitatea de a schimba amploarea intervenției. Pentru ca această strategie să funcționeze eficient, ea va trebui să poată genera o reformă ecologică în cartiere întregi. Acesta este motivul pentru care salutăm comunicarea Comisiei, care subliniază importanța abordării bazate pe districte și a comunităților energetice.

Avem o oportunitate extraordinară de a promova regenerarea urbană, promovând „consumul zero” de noi soluri și utilizarea din ce în ce mai frecventă a soluțiilor bazate pe natură, ca parte a unei strategii ambițioase privind economia circulară.

Recent, președinta Comisiei Europene, Ursula Von der Leyen, a lansat o inițiativă denumită „ Noul Bauhaus european ”. Care sunt legăturile dintre aceasta și valul de renovări?

Noul Bauhaus european este o idee cu adevărat interesantă, care poate da un impuls regenerării urbane și poate reconfigura din temelii cartierele, suburbiile și centrele noastre istorice. Consider că interacțiunea dintre noul Bauhaus european și valul de renovări poate avea loc în unele dintre punctele menționate mai sus: abordarea pe bază de districte și la nivel de comunități energetice, implicarea teritoriilor și a cetățenilor. Putem valorifica potențialul creativ al celor mai bune creiere, de care este plină societatea europeană, punându-l la dispoziția transformării majore pe care Pactul verde european urmărește să o ducă la bun sfârșit.

În avizul dumneavoastră, solicitați o cooperare consolidată cu privire la valul de renovări între Comitetul European al Regiunilor și celelalte instituții europene, începând cu Comisia Europeană. Ce poate face CoR pentru a promova și sprijini punerea în aplicare a valului de renovări?

Misiunea Comitetului este de a face auzită vocea regiunilor, inclusiv a celor mai rurale și mai periferice, în procesele decizionale și legislative ale UE. Valul de renovări a suscitat un interes deosebit din partea Comisiei, care consideră autoritățile locale și regionale drept un nivel de guvernare indispensabil pentru punerea în practică a strategiei. Cele două instituții au semnat foarte recent un plan de acțiune pentru o cooperare consolidată , în vederea accelerării punerii în aplicare a politicilor Pactului verde, creând condițiile necesare sub aspectul voinței politice, al capacității tehnice și al absorbției fondurilor UE și naționale. Planul de acțiune urmărește, de asemenea, să garanteze că noua legislație se pretează la o punere în aplicare rapidă, acționând cu anticipație pentru a elimina potențialele obstacole și constrângeri și făcând trecerea, în același timp, de la nivelul UE la cel național, regional și local, dar și să valorifice la maximum inițiativele ascendente, promovând sinergii între diferitele niveluri de guvernare și consolidând relația dintre cetățeni.

Subliniați faptul că strategia pentru valul de renovări trebuie să se bazeze nu numai pe Pactul verde european, ci și pe Pilonul european al drepturilor sociale. Cât de importantă este dimensiunea socială în această revoluție urbană?

Dimensiunea socială este esențială. Lupta împotriva crizei climatice trebuie să fie o luptă împotriva inegalităților și pentru justiție socială. Nimeni nu trebuie lăsat în urmă. 17 % dintre europeni trăiesc în locuințe supraaglomerate, iar 34 de milioane de cetățeni suferă de sărăcie energetică. Valul de renovări ar trebui să contribuie la punerea în aplicare a dreptului tuturor la locuințe sănătoase și la un preț abordabil. Acest lucru este prevăzut în principiul 19 al Pilonului european al drepturilor sociale . De exemplu, este necesar să se limiteze fenomenul de „renovacuare”, care obligă multe persoane să își părăsească locuințele deoarece nu sunt în măsură să facă față creșterii chiriilor cauzate de renovările dorite de proprietar.

De asemenea, este dificil pentru multe dintre întreprinderile noastre să abordeze provocările legate de schimbare și necesitatea de a ne proteja forța de muncă prin promovarea unor căi de reconversie sustenabile din punct de vedere social. Întregul sector al construcțiilor trebuie ajutat să reducă decalajul în materie de cunoștințe, competențe și tehnologie și să faciliteze înființarea de noi întreprinderi inovatoare.

Contact:

PresseCdr@cor.europa.eu