Comitetul European al Regiunilor solicită o politică de coeziune mai ușor de aplicat, mai flexibilă și care să nu fie utilizată drept pârghie pentru sancțiuni sau stimulente legate de atingerea altor scopuri decât cel al dezvoltării durabile incluzive, reducând astfel discrepanțele și oferind mai multe oportunități tuturor cetățenilor europeni. Solicitările de ameliorare și amendamentele legislative la propunerile Comisiei Europene referitoare la politica de coeziune 2021-2027 sunt incluse în patru avize adoptate de liderii locali și regionali în sesiunea plenară a CoR din 5 decembrie.
Politica de coeziune, care reprezintă 365 miliarde EUR până în 2020, este și rămâne și în următorul deceniu instrumentul-cheie al UE pentru promovarea coeziunii economice, sociale și teritoriale, pentru a-i implica pe actorii locali în strategiile comune de creștere și pentru a conferi vizibilitate acțiunilor sale în toate comunitățile. Reafirmându˗și opoziția față de reducerea de 10% propusă de Comisia Europeană, liderii locali au prezentat astăzi propuneri specifice prin care să mărească eficiența politicii.
„ Propunerile prezentate astăzi vor moderniza, simplifica și îmbunătăți politica de coeziune, demonstrând angajamentul regiunilor și orașelor Europei pentru consolidarea acestei politici, astfel încât să fie adecvată pentru viitor. Avem nevoie de mai multă flexibilitate și gestionare partajată, astfel încât fondurile să fie furnizate împreună cu toate nivelurile de guvernare, pentru a asigura faptul că impactul UE este cel așteptat de cetățenii noștri. Acest lucru va permite politicii de coeziune să abordeze provocările cu care Europa se confruntă în prezent și se va confrunta în viitor ”, a afirmat președintele Karl-Heinz Lambertz (BE-PSE).
Comisarul UE pentru politica regională, Corina Crețu , a adăugat: „ Activitatea valoroasă a Comitetului European al Regiunilor privind viitorul politicii de coeziune a contribuit la ritmul negocierilor. Salut abordarea lor constructivă privind propunerea Comisiei, în special sprijinul acordat principiului unui parteneriat puternic pentru dezvoltarea locală și pentru acordurile de parteneriat în toate statele membre. Încă de la începutul dezbaterilor privind viitorul Uniunii Europene, Comitetul a fost unul dintre cei mai activi susținători ai politicii de coeziune, după cum dovedește contribuția sa decisivă la Alianța pentru coeziune. Am convingerea că buna buna noastră cooperare va continua să dea rezultate și să pregătească terenul pentru o politică de coeziune puternică”.
Liderii locali și regionali au analizat propunerile legislative pentru etapa 2021-2027, prezentate de Comisia Europeană în luna mai a acestui an, și și-au exprimat poziția cu privire la modul în care se pot ameliora dispozițiile cu caracter general care guvernează principalele fonduri ale UE (Regulamentul privind dispozițiile comune) – Fondul european pentru dezvoltare regională, Fondul social european Plus și Fondul european pentru cooperare teritorială.
Regulamentul privind dispozițiile comune (RDC)
Avizul elaborat de Catiuscia Marini (IT-PSE), președinta Consiliului Regional Umbria, și Michael Schneider (DE˗PPE) secretar de stat, reprezentant al landului Saxonia-Anhalt pe lângă guvernul federal, afirmă că politica de coeziune trebuie simplificată și flexibilizată, reducându-se povara administrativă pentru beneficiari și pentru administratorii fondurilor. „ Simplificarea nu are însă voie să submineze implicarea regiunilor, orașelor și actorilor de la nivel local” , a spus dna Marini, adăugând: „ Principiile parteneriatului și guvernanței pe mai multe niveluri trebuie să rămână reperele principale și să constituie capitalul democratic al instrumentului major de investiții al Europei ”. Este nevoie, prin urmare, de aplicarea deplină a Codului de conduită.
„ Este în mod clar nevoie de rate de cofinanțare mai ridicate pentru cele trei categorii de regiuni, pentru a face mai atractivă politica de coeziune” , a subliniat dl Schneider, precizând că: „Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) trebuie reintrodus în RDC pentru a maximiza sinergiile cu celelalte fonduri ”.
În avizul său, Comitetul susține următoarele:
‐ nicio regiune a UE nu trebuie să se confrunte cu reduceri disproporționate de fonduri după 2020. „Plasa de siguranță” națională propusă de Comisia Europeană în scopul limitării pierderilor pentru statele membre ar trebui, de fapt, utilizată la nivel regional.
‐ trebuie menținut nivelul actual al cofinanțării, în cadrul căreia UE acoperă până la 85% din costurile proiectelor pentru regiunile mai puțin dezvoltate și regiunile ultraperiferice, precum și pentru Fondul de coeziune și obiectivul de cooperare teritorială europeană; 70% din costuri pentru regiunile în tranziție și 50% pentru regiunile mai dezvoltate;
‐ ar trebui păstrată regula actuală N+3, conform căreia se retrage finanțarea UE dacă cheltuielile planificate nu sunt efectuate în termen de 3 ani. Propunerea Comisiei de a reduce perioada de timp la doi ani ar duce la suprapunerea închiderii financiare a programelor 2014-2020 cu prima țintă n+2 a noilor programe, ceea ce ar crea pentru administratori o povară administrativă excesivă.
‐ „condiționalitatea macro-economică”, cea care permite înghețarea fondurilor ESI în țările unde guvernele naționale nu respectă disciplina financiară a UE, trebuie ștearsă din noul regulament deoarece penalizează autoritățile locale pentru decizii asupra cărora nu ele au controlul și introduce un factor de incertitudine dăunător din punctul de vedere al realizării planurilor de investiții.
Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) și Fondul de coeziune
Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), actualmente cel mai puternic fond unic de investiții al UE (cu circa 200 miliarde EUR pe o perioadă de 7 ani), și Fondul de coeziune, rezervat statelor cu un produs intern brut pe cap de locuitor sub 90% din media UE, trebuie să se concentreze în continuare pe coeziunea economică, socială și teritorială. În avizul elaborat de dl Michiel Rijsberman (NL-ALDE), membru al Consiliului executiv al provinciei Flevoland, regiunile și orașele solicită să fie revizuită și limitată reducerea de 46% din bugetul Fondului de coeziune propusă de Comisie și să se asigure un buget stabil pentru FEDR (+1%). „ Pentru a răspunde mai bine nevoilor comunităților noastre, concentrarea tematică, orientarea resurselor FEDER spre anumite obiective politice, nu ar trebui să aibă loc la nivel național, după cum a propus Comisia, ci la nivel regional”, a subliniat dl Rijsberman, explicând că: „ O concentrare tematică națională ar însemna centralizarea mecanismului de alocare și ar intra în contradicție cu abordarea localizată a politicii de coeziune .”
În opinia regiunilor și orașelor,
‐ Regulamentul privind dispozițiile comune și regulile specifice fiecărui fond ar trebui să asigure complementaritatea dintre FEDR, FEADR și FSE și să permită sinergii în cadrul investițiilor teritoriale integrate și al inițiativelor care vizează dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității.
‐ fondurile ar trebui să devină mai ecologice și să permită regiunilor să finanțeze acțiuni în vederea adaptării la schimbările climatice, inclusiv a promovării rezilienței în caz de catastrofe naturale.
‐ statul membru trebuie să decidă cu privire la orice transfer de resurse din cadrul FEDR sau FC către alte instrumente sau programe ale UE în care sunt implicați parteneri locali sau regionali, în conformitate cu principiul parteneriatului. Transferul propus, de 5% din resursele FEDR sau FC, către instrumentul InvestEU, și de încă 5% din alocările FEDR către programe UE gestionate direct de Comisie ar trebui stabilite de comun acord cu regiunile și orașele, pentru a răspunde nevoilor specifice de la nivel local.
‐ trebuie să se acorde mai multă atenție dezvoltării urbane, cu investiții de cel puțin 6% din resursele naționale FEDR alocate în acest scop, în conformitate cu propunerea Comisiei.
‐ FEDR ar trebui să vizeze handicapurile naturale sau demografice grave și permanente și să permită regiunilor să finanțeze acțiuni în vederea adaptării la schimbările climatice, inclusiv a promovării rezilienței în caz de catastrofe naturale.
Fondul social european (FSE) Plus
Avizul elaborat de președinta Regiunii Andaluzia, Susana Díaz Pacheco (ES-PSE), salută legătura directă dintre FSE+, pilonul european al drepturilor sociale și coordonarea politicilor macroeconomice ale statelor membre prin intermediul semestrului european, ca modalitate de a stimula dimensiunea socială europeană a semestrului european și politica de coeziune. Regiunile și orașele doresc ca coeziunea socială să rămână obiectivul principal al FSE și solicită consolidarea legăturii sale cu recomandările specifice fiecărei țări, prezentate de către Comisie în cadrul semestrului european pentru a răspunde mai bine acestei priorități. Cetățenii trebuie puși pe primul plan.
În aviz, liderii locali și regionali solicită următoarele:
alocări financiare adecvate pentru acoperirea obiectivelor suplimentare atribuite FSE+. Adăugarea de noi sarcini lăsând alocările la același nivel ar conduce la reduceri financiare semnificative, precum și la reducerea impactului.
integrarea financiară a FSE+, FEDR și Fondului de coeziune. Separarea propusă de Comisie riscă să ducă la dezintegrarea politicii de coeziune și la agravarea efectelor negative a separării FEADR, decisă în anii din urmă.
deschiderea FSE+ spre sectorul inovației sociale, astfel cum propune Comisia. Capacitățile actorilor-cheie de a elabora, implementa și evalua programe în acest domeniu trebui însă consolidate în mod proactiv.
recunoașterea adecvată a eforturilor orașelor și regiunilor în vederea integrării socio-economice a migranților, în special în zonele cu frontiere externe.
Cooperarea teritorială europeană
În avizul elaborat de Marie-Antoinette Maupertuis (FR-AE), membră a Consiliului executiv al Colectivității teritoriale din Corsica, Comitetul salută decizia de a elabora un regulament separat privind această politică fundamentală a UE. În același timp, „Regiunile și orașele resping propunerea Comisiei de a reduce bugetul CTE cu 1 847 miliarde EUR” , a declarat dna Maupertuis, care a susținut, de asemenea, că: „ Comitetul este hotărât să colaboreze cu Parlamentul European și cu Consiliul pentru a schimba propunerea Comisiei de a exclude regiunile din cooperarea maritimă transfrontalieră, considerând că aceasta din urmă are numai caracter transnațional ”.
Comitetul respinge și propunerea, considerată arbitrară, de a acorda cu prioritate fonduri regiunilor de frontieră, cu condiția ca cel puțin jumătate din populația acestora să trăiască la mai puțin de 25 km de graniță; această condiție nu reflectă în mod corect realitatea din majoritatea teritoriilor transfrontaliere. În plus, ea contravine și țintei de reducere a ratelor de cofinanțare de la 85% la 70%. CoR sprijină stabilirea noilor investiții interregionale în materie de inovare și solicită ca la acestea să poată participa și regiunile și teritoriile mai puțin inovatoare și care se confruntă cu constrângeri geografice și naturale, pentru a micșora decalajele în materie de inovare în UE.
Contact:
Pierluigi Boda
Tel.: +32 (0)2 282 2461
pierluigi.boda@cor.europa.eu