Președintele CoR, dl Lambertz, a afirmat: „UE trebuie să pună în fruntea agendei sale progresul social și investițiile regionale” Măsurarea progresului social la nivel regional este esențială pentru a garanta că investițiile europene, naționale și regionale sprijină obiectivele sociale ale UE. Acesta este motivul pentru care Comitetul European al Regiunilor (CoR) a elaborat primul tablou de bord social regional , care arată că majoritatea regiunilor UE au înregistrat progrese în perioada 2014-2018, deși, la nivel regional, există diferențe semnificative în UE.
Din 2018, Comisia Europeană monitorizează progresul social în toate statele membre, utilizând un tablou de bord social care acoperă 12 de domenii de politică, printre care se numără șomajul, educația, îngrijirea copiilor, asistența medicală și competențele digitale. Cu toate acestea, CoR – Adunarea UE a liderilor locali și regionali – și-a exprimat îngrijorarea cu privire la faptul că tabloul de bord al Comisiei oferă doar date de la nivel național. Utilizând datele Eurostat, el a lansat ulterior tabloul de bord social regional pentru a măsura progresul social din regiunile UE.
Conform tabloului de bord social regional , în perioada 2014-2018, tendința generală este pozitivă: peste 80 % dintre regiunile UE au înregistrat succese în ceea ce privește progresul social. În același timp, există diferențe considerabile în fiecare stat membru, de exemplu între regiunile din nordul și sudul Italiei, tendință observată și în tabloul de bord regional privind inovarea publicat nu demult, anul acesta, de Comisia Europeană.
Dl Karl-Heinz Lambertz , președintele Comitetului European al Regiunilor, a afirmat:
„Succesul Europei trebuie să fie definit nu numai de progresul economic, ci și de progresul social. Prin înțelegerea situației din regiunile noastre, politicile și investițiile UE pot să abordeze mai eficient lacunele regionale și să se asigure că niciun cetățean nu este lăsat în urmă. S-au înregistrat progrese, însă raportul de astăzi evidențiază faptul că UE trebuie să plaseze combaterea inegalităților sociale și promovarea coeziunii teritoriale în fruntea agendei sale. Această cercetare este doar începutul: facem apel la Comisia Europeană să valorifice eforturile noastre și să integreze dimensiunea regională în politicile sale, inclusiv în tabloul său de bord social. Regiunile și orașele sunt pregătite să construiască o Europă durabilă, însă necesită investiții, motiv pentru care avem nevoie de flexibilitate în cadrul Pactului de stabilitate și de creștere, precum și de o politică de coeziune și de un Fond social european puternice în următorul buget al UE.”
Principalele constatări:
Datele furnizate de Eurostat acoperă, cu unele ajustări, 8 din cele 12 domenii de politică din tabloul de bord social al Comisiei Europene la nivel regional ( NUTS 2 ). Pe această bază, CoR a creat un tablou de bord social regional, care duce la următoarele concluzii:
- Persoanele care părăsesc timpuriu sistemul de învățământ și de formare profesională: Praga este deschizătoare de drumuri. Începând cu anul 2010, rata abandonului școlar timpuriu a scăzut în UE de la 13,9 % la 10,6 % în 2018, însă datele regionale evidențiază disparități semnificative între regiuni: de exemplu, în Republica Cehă, rata medie este de 6,2 %, dar variază între 2,7 % la Praga și 17,1 % în regiunea Nord-Vest. Tot astfel, în Spania, media națională este de 21,5 %, dar variază între 6,9 % în Țara Bascilor și 29,5 % în Melilla.
- Disparitatea de gen: în nicio regiune numărul femeilor care lucrează nu depășește numărul bărbaților. În 2018, rata ocupării forței de muncă în rândul femeilor nu este superioară în nicio regiune celei înregistrate în rândul bărbaților. Regiunile în care situația s-a îmbunătățit cel mai mult, între 2014 și 2018, în ceea ce privește reducerea diferenței dintre femei și bărbați pe piața forței de muncă au fost Norrlandul Superior, din Suedia (de la 2,2 % în 2014 la 0,5 % în 2018, ceea ce corespunde unei reduceri a decalajului cu 77,27 %), Haute-Normandie, din Franța ( - 63,83 %), și Brandenburg, din Germania (-62,22 %).
- Persoane expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială: disparități semnificative în Italia. Deși nu există date exacte disponibile pentru toate regiunile UE, s-a înregistrat o îmbunătățire generală, cu toate că disparitățile regionale persistă: în Italia, în Bolzano, excluziunea socială a fost de 8,5 %, față de 52,1 %; în Sicilia.
- Tinerii care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare: creșteri în Regatul Unit. Există disparități semnificative între regiuni, cele din Țările de Jos înregistrând ratele cele mai scăzute (Utrecht, 3,2 %). Deși cea mai ridicată rată s-a înregistrat în 2018 în Guyana, Franța (33,1 %), urmată de regiuni din sudul Italiei (Sicilia, cu 31,5 %), regiunile cu cea mai mare creștere a ratei tinerilor care nu sunt încadrați în muncă și nu urmează niciun program educațional sau de formare se află, în principal, în Regatul Unit (de exemplu, Scoția de Nord-Est, de la 7,7 % la 12 %).
- Rata ocupării forței de muncă: regiunile din Scandinavia înregistrează cele mai bune rezultate. Există disparități uriașe (de la 40,8 % în Mayotte, Franța, la 85,7 % în Stockholm, Suedia). Regiunea Sud din Italia și regiunile de peste mări din Franța au cele mai scăzute rate de ocupare a forței de muncă, iar regiunile scandinave – cele mai ridicate. Regiunile din Spania și Ungaria au înregistrat cele mai mari creșteri în ultimii patru ani.
- Rata șomajului: Grecia încă își revine din criză. Cu câteva excepții, toate regiunile europene au înregistrat îmbunătățiri în ultimii patru ani, cele mai evidente îmbunătățiri producându-se în regiuni din țările estice și din afara zonei euro. Regiunile din Grecia și Spania au cele mai ridicate rate ale șomajului din Europa continentală (Macedonia de Vest înregistrând 27 %), iar regiunile din Germania și Cehia înregistrează ratele cele mai scăzute.
- Șomajul de lungă durată: disparități regionale majore, în timp ce Polonia înregistrează îmbunătățirile cele mai semnificative. Disparități uriașe în ce privește șomajul de lungă durată (de la 0,3 % la 28,7 %). Regiunile din Grecia înregistrează cele mai slabe rezultate, pe locurile fruntașe situându-se anumite zone din Republica Cehă, Polonia și Regatul Unit. În regiunile din Polonia cifrele s-au îmbunătățit cel mai mult în ultimii patru ani.
- Speranța de viață la naștere: regiunile din Spania și Italia ocupă un loc fruntaș în clasament. Acest indicator este singurul din domeniul asistenței medicale pentru care sunt disponibile date regionale. Speranța de viață este cea mai ridicată în regiunile din Spania și Italia (ajungând la 85,1 ani în Comunitatea Madrid), în timp ce regiunile din Bulgaria înregistrează cea mai scăzută speranță de viață (73,5 ani în regiunea Nord-Vest).
Raportul clasifică cele 281 de regiuni NUTS 2 în patru categorii, măsurându-le progresele între 2014 și 2018 (raportul acoperă 7 dintre cei 8 indicatori menționați mai sus, excluzând „persoanele expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială”, din cauza fragmentării datelor):
Regiuni în care situația s-a îmbunătățit considerabil – 7 indicatori au înregistrat creșteri în acești ani (83 de regiuni; 7 dintre ele în Regatul Unit, 5 în Italia, 4 în Țările de Jos, câte 3 în Germania, Polonia și Spania)
Regiuni în care situația s-a îmbunătățit într-o măsură medie – 5-6 indicatori au înregistrat creșteri (188 de regiuni)
Regiuni care au stagnat – 3-4 indicatori au înregistrat creșteri (47 de regiuni)
Regiuni în declin – doar 1 sau 2 indicatori au înregistrat creșteri (5 regiuni, printre care și Aquitania și Mayotte din Franța, Giessen din Germania și Scoția de Nord-Est din Regatul Unit).
Persoană de contact:
Lauri Ouvinen
Tel. +32 22822063
lauri.ouvinen@cor.europa.eu