Faceți clic aici pentru a obține traducerea automată a textului de mai jos.
Protejarea drepturilor „trebuie să capete prioritate” în Pactul UE privind migrația  

Liderii locali și regionali din UE solicită și un mecanism de solidaritate care să ușureze în mod eficace dificultățile legate de migrație cu care se confruntă regiunile de la frontierele externe ale Uniunii.

Instituțiile Uniunii Europene ar trebui să revizuiască propunerile din noul Pact privind migrația și azilul , în moduri care să ofere un sprijin sporit regiunilor de la frontierele UE, să asigure o mai bună protecție a persoanelor vulnerabile și să reducă timpul petrecut în centrele de primire de la frontierele Uniunii, afirmă Comitetul European al Regiunilor (CoR) într-un set de recomandări adoptate la 19 martie.

Recomandările , dacă vor fi acceptate de statele membre ale UE, de Parlamentul European și de Comisia Europeană, vor facilita accesul regiunilor de frontieră la finanțare, vor ușura sarcinile care le revin și vor oferi – în situații de criză – posibilitatea de a găzdui în altă parte a UE migranții aflați în situație neregulamentară, în timp ce cererile lor sunt prelucrate. Propunerea ar reduce utilizarea zonelor-hotspot și ar suspenda principiul „primei țări de intrare”, folosit pentru a determina statul membru responsabil. Printre măsurile vizând solicitanții de azil și migranții, unele recomandări pledează pentru un sprijin sporit pentru grupurile vulnerabile și pentru minori, se opun unei propuneri a Comisiei de a amprenta copiii cu vârsta mai mică de 12 ani, solicită un sprijin medical și psihologic mai mare în centrele de primire și acordarea de prioritate copiilor și femeilor neînsoțite în cadrul procedurilor de relocare.

Avizul sprijină, de asemenea, propunerea din noul Pact privind migrația și azilul, prezentat de Comisie în septembrie 2020, privind un mecanism flexibil de solidaritate între statele membre ale UE. Cu toate acestea, Comitetul este sceptic cu privire la caracterul practic al conceptului de sponsorizare în materie de returnare. Mecanismul ar obliga statele membre ale UE să dea dovadă de solidaritate, dar ar fi libere să aleagă dintr-o serie de forme practice ale solidarității.

Raportoarea Antje Grotheer (DE-PSE), vicepreședinta Parlamentului Landului Bremen, a declarat: „În calitate de orașe, municipalități și regiuni europene, trebuie să depunem eforturi pentru găsirea unor soluții eficiente, bazate pe valori europene fundamentale, echitate și responsabilitate comună. Acesta este motivul pentru care solicităm un mecanism de solidaritate în materie de migrație care să țină seama de opiniile noastre și care să ușureze în mod eficace sarcina ce revine regiunilor din prima linie. În plus, trebuie să se acorde prioritate protecției drepturilor fundamentale ale migranților, în special ale copiilor și minorilor. Avem nevoie de proceduri mai rapide, desfășurate în conformitate cu drepturile omului. O Europă în care nimeni nu este lăsat în urmă nu înseamnă un proiect à la carte, ci implică solidaritate și echitate”.

Luând cuvântul în cadrul sesiunii plenare a CoR din 17 martie, raportorul Parlamentului European pentru regulamentul privind gestionarea azilului și a migrației – Tomas Tobé (SV-PPE) – a declarat că solidaritatea ar trebui să fie „obligatorie”, dar cu opțiuni „flexibile”, adăugând că ar fi probabil necesare noi idei privind formele de solidaritate.

El a afirmat: „Actualul sistem european de azil este defectuos, ceea ce afectează grav regiunile și zonele locale, în special în statele membre din prima linie. Pentru a reduce această presiune, trebuie să dispunem de un sistem de migrație funcțional. Avem nevoie de o solidaritate semnificativă și de o partajare echitabilă a responsabilității în întreaga Uniune, dar trebuie să găsim soluții pragmatice, deoarece purtăm discuții pe această temă practic din 2016, progresele fiind extrem de lente. Dar, indiferent de ceea ce vom conveni, avem nevoie de implementare, deoarece dacă sistemul actual ar fi pus eficient în practică, nu ne-am confrunta cu problemele existente în prezent. Avem multe de făcut înainte de a putea ajunge la orice fel de concluzii politice privind Pactul”.

Avizul CoR se concentrează în principal pe etapa de primire a migranților, luând în considerare aspectele controversate din propunerile Comisiei, de la examinarea și prelucrarea cererilor, criteriile aplicate pentru evaluarea cererilor, returnarea migranților ale căror cereri sunt respinse, furnizarea de servicii, și până la sarcinile financiare și administrative aferente pentru regiunile de frontieră. CoR a salutat, de asemenea, o altă dimensiune a Pactului, integrarea migranților în noul lor cămin, descriind Planul de acțiune al Comisiei privind integrarea și incluziunea 2021-2027 ca o „completare necesară” a noului Pact privind migrația și azilul.

În 2019, CoR a lansat inițiativa „Orașe și regiuni pentru integrarea migrației” , cu sprijinul Comisiei Europene. În sesiunea plenară din martie 2021, CoR și Comisia Europeană au semnat un acord de aprofundare a cooperării dintre ele.

Luând cuvântul la sesiunea plenară a CoR din 19 martie, Ylva Johansson , comisara europeană pentru afaceri interne, a pus accentul pe integrare, declarând: „Autoritățile locale și regionale se află în prima linie în ceea ce privește furnizarea de servicii de integrare și de alte servicii migranților nou-sosiți, precum și sprijinirea incluziunii lor pe termen lung. Mă bucur să anunț acest parteneriat cu Comitetul Regiunilor, care va juca un rol esențial în sprijinirea orașelor și regiunilor din UE în eforturile lor în materie de integrare”.

Date de contact:

Andrew Gardner

+32 473 943 981

andrew.gardner@cor.europa.eu