În acest interviu, Roby Biwer (LU-PSE) , membru al Consiliului Local din Bettembourg, răspunde la cinci întrebări cu privire la importanța biodiversității în prevenirea unei noi pandemii, combaterea schimbărilor climatice și realizarea unei mai mari sustenabilități prin intermediul planului de redresare al UE. Roby Biwer este raportorul avizului Biodiversitatea în orașe și regiuni după 2020 , care urmează să fie adoptat în următoarea sesiune plenară din luna octombrie. Avizul prezintă contribuția autorităților locale și regionale la Strategia UE în domeniul biodiversității pentru 2030 , prezentată de Comisia Europeană la 20 mai 2020. În plus, în cadrul celei de a 15 - a reuniuni a Conferinței părților la Convenția ONU privind diversitatea biologică ( UN CBD COP15 ), care va avea loc între 17 și 30 mai 2021 în Kunming (China), CoR va apăra rolul esențial pe care îl joacă autoritățile locale și regionale în protecția biodiversității.
Pandemia de COVID-19 a bulversat agenda politică în întreaga lume. Cum v-a influențat epidemia activitatea de raportor la avizul privind biodiversitatea pentru perioada de după 2020?
Într - adevăr, COVID-19 a influențat avizul privind biodiversitatea. Pandemia a sporit sensibilizarea în legătură cu această temă nu doar în rândul experților, ci și al cetățenilor. În prezent, aceștia înțeleg că astfel de dezastre își au, cel mai adesea, originea într-un mod inadecvat și pervers de utilizare a biodiversității ca resursă pentru satisfacerea dorințelor egoiste ale umanității. În plus, oamenii și-au dat seama că biodiversitatea intactă a unor ecosisteme sănătoase este o garanție a propriei noastre sănătăți și a destinului nostru. Aproximativ 80 % din boli își au originea în fauna sălbatică și este tot mai probabil că transmiterea lor are loc de la animale exotice la oameni. Prin urmare, conservarea naturii și a biodiversității este esențială și în interes propriu. Sănătatea noastră depinde tocmai de acest echilibru.
Joacă biodiversitatea un rol în criza provocată de COVID-19 și în planul de redresare al UE?
Da, într-adevăr. După criza provocată de COVID-19, resursele umane și investițiile publice trebuie să fie predominante. Aceste politici vor genera numeroase locuri de muncă ecologice și vor consolida considerabil mediul natural și reziliența ecosistemelor. Biodiversitatea joacă un rol crucial pentru bunăstarea oamenilor și în multe alte domenii. Inversia curbei pierderii biodiversității trebuie să devină un principiu esențial în distribuirea resurselor prin toate planurile financiare majore, cum este planul de redresare al UE. Nu putem tolera sau chiar subvenționa din nou activități care ne aduc atingere sănătății, aprovizionării cu alimente și mijloacelor de subzistență, degradându-ne sau distrugându - ne ecosistemele prețioase și funcțiile lor. Aceasta înseamnă să fie mobilizate destule resurse pentru a stimula, direct sau indirect, acțiuni în favoarea biodiversității la toate nivelurile de guvernare, să fie simplificate procedurile pentru a face finanțarea mai accesibilă și pentru ca biodiversitatea să fie o valoare nenegociabilă în activitățile economice și politice din toate sectoarele. Se pare că sensibilizarea cu privire la conservarea și refacerea ecosistemelor a crescut considerabil și că investițiile în biodiversitate sunt așteptate tot mai mult de către cetățenii noștri. Autoritățile locale și regionale sunt cele mai în măsură să pună în aplicare aceste politici și să-i mobilizeze pe cetățeni.
Cum i-ați prezenta pe scurt comisarului european pentru mediu, dlui Virginijus Sinkevičius, elementele principale ale avizului CoR pe care îl elaborați acum, în comparație cu Strategia UE în domeniul biodiversității pentru 2030?
Cred că Strategia UE în domeniul biodiversității pentru 2030, publicată de Comisia Europeană, este ambițioasă. Cu toate acestea, sunt necesare acțiuni mai multe și mai rapide pentru a aborda această criză globală a biodiversității și avem nevoie de instrumente adecvate și de resurse suficiente pentru a ne reface ecosistemele. Biodiversitatea nu trebuie să fie sacrificată în niciun caz pe altarul considerentelor economice de „modă veche”, ci ar trebui să fie motorul planului de redresare al UE. Comisia ar trebui să utilizeze întregul potențial și poziția unică a autorităților locale și regionale pentru a contribui la punerea în aplicare a noii strategii privind biodiversitatea pentru 2030.
La 30 septembrie, va avea loc la New York reuniunea la nivel înalt a ONU privind biodiversitatea. Va fi o manifestare - cheie globală de afirmare a ambiției de a adopta un cadru global eficace post-2020 în materie de biodiversitate în cadrul CBD COP15 a ONU. Care sunt mesajele principale pe care doriți ca părțile la această convenție a ONU să le rețină?
Deși se recunoaște tot mai mult rolul central al administrațiilor subnaționale în inversia curbei pierderii biodiversității, cadrele de guvernanță globală nu prevăd încă recunoașterea formală și colaborarea pe verticală. În plus, autoritățile locale și subnaționale trebuie implicate în fiecare etapă și la fiecare nivel al procesului de guvernanță a biodiversității, atât la nivel global, cât și la nivel național. Aceasta ar însemna ca:
1) fiecare plan național să definească, ori de câte ori este posibil, un plan subnațional pentru administrațiile de la un nivel situat sub cel național;
2) să fie asigurate destule resurse, ținând seama de administrațiile de la nivel subnațional atunci când se colectează și se alocă resursele;
3) să fie implicate administrațiile subnaționale în dezvoltarea și punerea în aplicare a mecanismelor de monitorizare, evaluare și feedback;
4) să se asigure o abordare pe termen lung a integrării biodiversității, bazată pe colaborare verticală și orizontală;
5) să se acorde un rol clar administrațiilor subnaționale în convergența biodiversității cu alte agende (de exemplu, cu cea privind schimbările climatice și cu obiectivele de dezvoltare durabilă);
6) să fie consolidate alianțele și rețelele care sprijină administrațiile subnaționale.
Imaginați - vă că, după votarea din octombrie a avizului dumneavoastră, vă întoarceți acasă și trebuie să le explicați la școală copiilor ce ați făcut la Bruxelles. Ce le-ați spune?
Aș spune că i-am ajutat pe oameni să înțeleagă importanța mediului și necesitatea de a ne proteja plantele și animalele. Acest lucru este necesar pentru a garanta că ei, copiii și nepoții lor se pot bucura în mod durabil de frumusețile acestei planete. Aș dori să le spun că am încercat să contribui la conservarea biodiversității și la refacerea ecosistemelor degradate și că „turbocapitalismul” este calea ce nu trebuie urmată, deoarece nu garantează în niciun caz o natură adevărată și o viață de calitate în viitor.
Context
Eurobarometrul 481/2019 de anul trecut arată că cetățenii UE sunt tot mai preocupați de starea naturii în lume. Majoritatea covârșitoare a europenilor (96 %) au declarat că trebuie să avem grijă de natură și că acest lucru este esențial pentru combaterea schimbărilor climatice. Conform unei recente evaluări a impactului teritorial , 61 % din regiunile UE vor fi foarte afectate de cadrul post-2020 privind biodiversitatea.
În parteneriat cu Comitetul consultativ pentru administrații subnaționale și biodiversitate (AC SNG) pentru CDB a ONU și alte organizații-cheie și părți interesate, cum ar fi ICLEI și Regions4 , CoR depune eforturi pentru a face ca vocea orașelor, a regiunilor și a tuturor celorlalte forme subnaționale de guvernare să fie auzită de factorii de decizie ai agendei globale privind biodiversitatea, în perspectiva celei de-a 15-a Convenții ONU privind diversitatea biologică, din 2021 .
Relații cu presa:
pressecdr@cor.europa.eu