Pentru liderii locali și regionali, cel mai bun mijloc de a face față dificultăților reformelor este de a nu introduce norme suplimentare. Comitetul European al Regiunilor a cerut să se pună capăt revizuirii normelor UE privind achizițiile publice, pentru că cele mai recente reforme ale UE sunt încă nemature și, în bună măsură, nu au corespuns așteptărilor. În recomandările adoptate la 8 octombrie, Adunarea UE a autorităților locale și regionale a declarat că UE ar putea rezolva probleme importante fără a impune noi norme, prin facilitarea accesului întreprinderilor mijlocii și prin încurajarea armonizării, de exemplu prin intermediul sistemelor de etichetare.
Din punct de vedere economic, recomandările CoR sunt semnificative deoarece administrațiile locale și regionale sunt răspunzătoare pentru 45 % din achizițiile publice ale UE. Ultimele reforme adoptate de UE, în 2014, au fost inspirate de convingerea că contractele din sectorul public ar putea fi un catalizator important al creșterii și ar elimina barierele din calea investițiilor în cadrul pieței unice a UE. Propunerile CoR sunt importante și din punct de vedere instituțional, deoarece se bazează în bună măsură pe activitatea unui nou proiect-pilot destinat să asigure integrarea experiențelor locale în procesul de elaborare a politicilor UE.
Avizul a fost elaborat de Thomas Habermann (DE-PPE), președintele Consiliului Regional Rhön - Grabfeld (Bavaria) și membru al Uniunii Creștin-Sociale. Recomandările reflectă concluziile unei anchete comune a CoR și al CLRE referitoare la punerea în aplicare a normelor privind achizițiile publice în statele membre, lansată în martie 2019, precum și ale unui raport din iulie 2019 al Rețelei de centre regionale pentru evaluarea punerii în aplicare a politicilor UE , pe care CoR a lansat-o în luna martie a acestui an.
În opinia dlui Habermann, „Intenția reformelor introduse în directivele UE privind achizițiile publice este lăudabilă, iar cele mai multe autorități regionale și locale consideră că reformele din 2014 sunt pozitive în principiu, dar seria neajunsurilor întâlnite variază, în practică, de la aspecte regretabile, la probleme fundamentale. Întreprinderile mici câștigă mai puține contracte decât preconiza UE, iar achizițiile transfrontaliere nu au adus nicio valoare adăugată autorităților locale și regionale . La nivelul întregii UE se desfășoară periodic licitații pentru contracte de achiziții publice, a căror organizare generează costuri și necesită timp; cu toate acestea, se depun foarte puține oferte transfrontaliere, sau chiar deloc . În plus, autoritățile locale și regionale nu văd adesea de ce este nevoie să se aplice obiective strategice în materie de achiziții publice, mai ales în domeniul inovării” .
El a continuat: „De ce se întâmplă așa? Pentru administrația locală sau regională tipică din UE, bugetele sunt limitate, cercetarea și dezvoltarea nu sunt o prioritate, iar produsele pe care le cumpără sunt relativ simple . Având în vedere fondurile primite, administrațiile publice consideră ca prioritară utilizarea ponderată a fondurilor . În general, ele țin seama de aspectele de durabilitate, dar nu dispun de un sistem de aplicare a etichetelor și certificărilor recunoscut și explicit la nivelul întregii UE, în special în domeniul durabilității mediului, sistem de care ar fi nevoie pentru a crea securitate juridică și a reduce sarcinile autorităților contractante de pe teren . Întreprinderile din alte țări pot oferi produse și prețuri atractive, dar diversitatea legislațiilor, a regimurilor fiscale și a administrației creează obstacole greu de depășit . Iar normele privind achizițiile publice nu sunt destul de simple și transparente pentru a atrage întreprinderile mici” .
Dl Habermann a adăugat „Reformele sunt încă recente – puține state membre au reușit să respecte termenul de transpunere din 2016 – iar funcționarii publici sunt încă în curs de formare, astfel încât riscul de eroare este ridicat și pot apărea încă noi beneficii . În plus, așa cum se întâmplă adesea, guvernele naționale și-au adăugat propriile condiții – ceea ce experții numesc „suprareglementare” (gold - plating), astfel încât unele remedii pot veni din capitalele naționale, nu de la Bruxelles . Pentru moment, reformele au nevoie în principal de timp pentru a se consolida și este esențial să fie evitate sarcini suplimentare pentru autoritățile publice, prin impunerea unor noi norme ”.
„ Credem că această anchetă amănunțită a scos deja în evidență învățăminte importante pe termen scurt și lung”, a adăugat dl Habermann. „În primul rând, UE și guvernele naționale nu ar trebui să se aștepte ca achizițiile publice locale să fie singurul vector al tuturor obiectivelor politice, indiferent dacă sunt legate de durabilitate sau de politica socială . Achizițiile publice necesită o abordare echilibrată, care să ia în considerare ușurința aplicării normelor de către toate autoritățile publice, indiferent de dimensiunea lor, și principiul autoguvernării locale . În al doilea rând, pentru a stimula economiile locale, UE ar trebui să se concentreze mai mult pe obținerea de oferte din partea întreprinderilor mijlocii. În al treilea rând, criteriile de licitare nu sunt cel mai bun mod de a atrage ofertanți din alte țări; ar fi mai bine, de exemplu, să se promoveze o etichetare comună și recunoașterea certificatelor naționale” .
Cele mai multe recomandări se bazează pe un amplu mecanism de consultare elaborat și lansat de Comitetul European al Regiunilor pentru a răspunde preocupării că există prea puține informații privind impactul local și regional al legislației UE. La ancheta comună a CoR și a CLRE, alături de proiectul rețelei de centre regionale, lansat într - o fază - pilot de doi ani în luna martie, participă CoR, Comisia Europeană și 36 de regiuni asociate din 16 țări, ea concentrându - se pe trei domenii: achiziții publice, calitatea aerului și asistența medicală transfrontalieră.
Raportul privind achizițiile publice și recomandările politice ale dlui Habermann reprezintă prima realizare a proiectului rețelei de centre regionale. Ele apar cu patru săptămâni înainte de instalarea în funcție a următoarei președinte a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Într - un set separat de recomandări adoptate de CoR la 8 octombrie, Comitetul a cerut Comisiei Europene să prevadă fonduri pentru sprijinirea mecanismului rețelei de centre regionale, în cazul în care etapa-pilot se dovedește a fi o reușită. Inițiativa rețelei de centre regionale s-a născut din lucrările unui grup operativ care a căutat modalități prin care procesul de elaborare a politicilor UE să devină mai deschis și să țină seama mai mult de feedbackul administrațiilor locale și regionale și al parlamentelor naționale. La jumătatea anului 2018, grupul operativ condus de Frans Timmermans, prim - vicepreședinte al Comisiei Europene, a publicat un raport care și - a însușit multe dintre pozițiile CoR.
Persoană de contact:
Andrew Gardner
Tel. +32 743 843 981
andrew.gardner@cor.europa.eu