Faceți clic aici pentru a obține traducerea automată a textului de mai jos.
Migrația în Europa: UE trebuie să acționeze unitar și să depună mai multe eforturi pentru a sprijini autorităţile locale  

Uniunea Europeană trebuie să acorde mai mult sprijin orașelor, regiunilor și țărilor de frontieră, care se află în prima linie în gestionarea fluxurilor de migranți, a afirmat Comitetul European al Regiunilor la 22 martie. Adunarea UE a reprezentanților locali și regionali și-a exprimat îngrijorarea cu privire la provocările cu care se confruntă insulele și regiunile de coastă de la Marea Mediterană și a solicitat creșterea nivelului de responsabilitate comună la nivel european și mai multe investiții.

Adunarea solicită ca autoritățile locale și regionale să fie implicate în fiecare etapă a elaborării și punerii în aplicare a politicilor UE legate de migrație, având în vedere rolul lor în primirea și integrarea migranților nou-veniți. Pe lângă solicitarea de finanțare sporită, de formare și asistență tehnică pentru orașe și regiuni, Comitetul European al Regiunilor a sugerat UE să aibă în vedere posibilitatea de a „transfera responsabilitatea de examinare a cererilor de azil de la nivel național la nivelul UE”.

Recomandările sunt cuprinse într-un aviz elaborat de dl Dimitrios Kalogeropoulos (EL-PPE), delegat din partea municipalității Palaio Faliro, aflată în apropiere de Atena, și au fost adoptate la scurt timp după o dezbatere cu participarea dlui Dimitris Avramopoulos , comisarul european pentru migrație, afaceri interne și cetățenie.

Dl Karl-Heinz Lambertz , președintele Comitetului European al Regiunilor (CoR) a afirmat: „Autorităţile locale şi regionale sunt în prima linie, primesc, gestionează și integrează migranți și refugiați, și au nevoie de mult mai mult sprijin. Fiecare stat membru al UE trebuie să își asume responsabilitatea de a evita să lase doar câteva țări și comunități să gestioneze singure această situație. Migranții și refugiații nu sunt niște cifre, sunt oameni care trebuie protejați. Este o provocare la nivel european, care necesită investiții europene, motiv pentru care viitorul buget al UE, după 2020, trebuie să crească, și motiv pentru care fondurile regionale ale UE – politica de coeziune, care sprijină incluziunea socială – trebuie să rămână un pilon solid al viitorului Europei.”

Luând cuvântul în timpul dezbaterii în plen, comisarul Avramopoulos a declarat că este nevoie de o „ regândire radicală ” a integrării migranților în Europa în toate domeniile de politică, precum și de îmbunătățirea accesului orașelor și regiunilor la fondurile UE. „Autoritățile locale și regionale joacă un rol pozitiv în crearea unor condiții propice schimburilor dintre migranți și membrii societății, asigurând incluziunea socială și participarea activă a acestora la viața societății-gazdă. Dar nu pot și nu ar trebui să facă acest lucru singure.”

Dl Kalogeropoulos a afirmat: „Liderii autorităților locale și regionale, în general, cred că UE a evoluat în direcția bună în ultimii doi ani, dar, în practică, comunitățile locale, refugiații și migranții se confruntă încă cu dificultăți. Tensiunile sociale se manifestă acut, autoritățile locale depun eforturi pentru a face față situației, iar nivelul de consultare și coordonare între nivelurile de guvernare – local, național și al UE – și ONG-uri este în continuare prea scăzut. Obiectivele UE de a le asigura refugiaților și migranților condiții rezonabile pentru prelucrarea rapidă a cererilor de azil nu sunt respectate pe deplin, iar statele membre ignoră acordurile privind transferul echitabil al solicitanților de azil în întreaga UE. Avem mare nevoie de un angajament pe termen lung – din partea guvernelor naționale și a UE – privind creșterea finanțării pentru orașe și regiuni și o politică cuprinzătoare de gestionare a migrației”.

Dezbaterea s-a axat și pe tendinţele de la nivel global, experienţele refugiaţilor și eforturile de integrare pe piaţa forţei de muncă a refugiaților nou-veniți în Europa. Au participat la discuții: dna Laura Thompson , director general adjunct al Organizației Internaționale pentru Migrație, dna Elisabeth Bartke , din partea Asociației Camerelor de Comerț și Industrie din Germania, și dna Anila Noor , refugiată și membră a Consiliului consultativ european pentru migranți.

Note pentru editori :

Avizul intitulat „Punerea în aplicare a Agendei europene privind migrația” analizează progresele înregistrate de UE în ce privește prioritățile politicii sale în materie de migrație începând cu 2015. CoR sprijină multe dintre acțiunile întreprinse de UE și consideră că reformarea actualului sistem de azil este „esențială”. Atrage totuși atenția asupra punctelor slabe și a necesității unor acțiuni radicale sporite, în special pentru a reduce presiunea exercitată asupra insulelor și regiunilor cele mai afectate, și pentru a aborda dificultățile în materie de evaluare a cererilor de azil. Susţine că trebuie luată în considerare posibilitatea de a „transfera responsabilitatea de examinare a cererilor de azil de la nivel național la nivelul UE”. Avizul afirmă că autoritățile locale și regionale au nevoie de mai multe fonduri și trebuie implicate în fiecare etapă de elaborare și punere în aplicare a Agendei privind migrația. El susține că trebuie consolidate competențele noii agenții a UE – Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă – și ale operației navale a EU (Sophia), și subliniază că sunt necesare eforturi pentru a elabora un „plan de acțiune coerent”, capabil să pună capăt contrabandei și comerțului cu sclavi care a apărut în Africa de Nord în contextul migrației. Comitetul sprijină abordarea de tip „hotspot” pentru gestionarea fluxurilor migratorii excepționale; astfel, agențiile UE pot interveni rapid pentru a ajuta statele membre din prima linie a fluxurilor de migranți. Sugerează că „punctele de acces” (hotspots) din țările din afara UE ar putea fi „importante” pentru a crea „rute sigure” pentru migranți. Cu toate acestea, constată că sunt necesare linii directoare pentru cei care gestionează hotspot-urile, cu contribuții din partea autorităților locale și regionale.

CoR a adoptat Avizul „Agenda europeană privind migrația” în 2015. De atunci, a adoptat recomandări pentru reforma sistemului european comun de azil, migrația legală și integrarea imigranţilor. El a ținut seama de preocupările legate de pericolele de marginalizare, prin adoptarea de recomandări privind combaterea radicalizării.

La 21 februarie 2018, Președintele Lambertz i-a scris dlui Donald Tusk, președintele Consiliului European, solicitând ca bugetul de după 2020 să corespundă ambițiilor Europei. Comitetul European al Regiunilor solicită ca, în viitorul buget, plafonul cheltuielilor „să crească la 1,3% din venitul național brut al UE 27, prin contribuții naționale și noi resurse proprii ale UE”. Președintele Lambertz a descris politica de coeziune a UE ca „instrumentul UE cel mai eficient de abordare a provocărilor actuale: acțiunile în domeniul climei, migrația, creşterea durabilă, cercetarea şi inovarea.”

Planul european de investiții externe este conceput pentru a stimula investițiile în vecinătatea UE și în Africa, în special în țările fragile, afectate de conflicte și de violenţă, dintre care unele sunt țările din care provin migranții în situație neregulamentară. Comisia Europeană contribuie cu suma de 4,1 miliarde EUR, cu scopul de a stimula investiții în valoare de peste 44 de miliarde EUR până în 2020.

• Un studiu recent privind migrația globală al Comisiei Europene a constatat că populația migrantă din lume este în continuă creștere. Dacă numărul persoanelor obligate să plece din cauza conflictelor sau a persecuției crește vertiginos, dezastrele ecologice generează și mai multe strămutări. În general, natura migrației a devenit mai complexă, dezvoltarea economică stimulând migrația pe termen scurt. Migrația a devenit o afacere, facilitată de tehnologiile digitale. La nivel mondial, migrația este în primul rând un fenomen urban, o persoană din cinci migranți trăind în unul din cele mai mari 20 de orașe din lume. Dintre migranții legali care ajung în UE, mai mult de jumătate vin pentru reunificarea familiei sau din motive umanitare. Migranții cu înaltă calificare aleg mai curând alte țări membre ale OCDE decât UE. Numărul de migranți aflați în situație neregulamentară care sosesc pe mare a scăzut foarte mult (până la 160 000 în 2017), însă imigrația rămâne a doua principală sursă de îngrijorare a europenilor (după terorism). În perioada 2014-2016, ea se afla pe primul loc.

Contact:

Andrew Gardner

Tel. +32 473 843 981

andrew.gardner@cor.europa.eu

Partajează :