Faceți clic aici pentru a obține traducerea automată a textului de mai jos.
Tranziția echitabilă către o economie ecologică trebuie să pornească de la nevoile teritoriale  

Un dialog pe mai multe niveluri al CoR răspunde necesității cruciale de a implica autoritățile locale și regionale în planurile naționale de eliminare treptată a cărbunelui și de punere în aplicare cu succes a Fondului pentru o tranziție justă al UE

În timp ce statele membre își definesc în prezent planurile și investițiile prioritare în cadrul Mecanismului pentru o tranziție justă , Comitetul European al Regiunilor (CoR) a reunit autoritățile locale și regionale și instituțiile UE pentru a dezbate despre implicarea orașelor și regiunilor în eliminarea treptată a cărbunelui, în reducerea amprentei industriilor cu emisii ridicate de dioxid de carbon și în abordarea efectelor sociale și economice ale tranziției către o economie neutră din punct de vedere climatic. La dialogul pe mai multe niveluri al CoR au participat reprezentanți ai principalilor beneficiari ai Mecanismului pentru o tranziție justă, în valoare de 150 de miliarde EUR, printre care Germania, Polonia și România. Evenimentul se înscrie în contextul reuniunii Platformei pentru o tranziție justă , al cărei scop este de a sprijini statele membre și regiunile UE pe calea către neutralitatea climatică.

Luni, 26 aprilie, Consiliul UE și Parlamentul European au ajuns la un acord politic cu privire la ultimii trei piloni care alcătuiesc Mecanismul pentru o tranziție justă , noul instrument financiar care va ajuta UE să pună în aplicare Pactul verde european și să realizeze neutralitatea climatică până în 2050. Se preconizează că Mecanismul pentru o tranziție justă va mobiliza până la 150 de miliarde EUR în perioada 2021-2027, pentru a atenua impactul socioeconomic al tranziției energetice în regiunile cele mai vulnerabile. În urma unei invitații a dnei Elisa Ferreira, comisara europeană pentru coeziune și reforme, reuniunea de patru zile a Platformei pentru o tranziție justă din această săptămână a inclus un dialog pe mai multe niveluri , organizat de Adunarea UE a orașelor și regiunilor, care a analizat, de asemenea, potențialul bioeconomiei pentru o tranziție justă. Discuțiile s-au desfășurat în paralel cu elaborarea, de către statele membre, a planurilor teritoriale pentru o tranziție justă, care sunt obligatorii pentru deblocarea resurselor Mecanismului pentru o tranziție justă. Obiectivul CoR este de a transforma dialogul pe mai multe niveluri într-o platformă regulată de schimburi între autoritățile locale și regionale din regiunile carbonifere și mari consumatoare de energie.

Dialogul pe mai multe niveluri a fost deschis de Juan Espadas (ES-PSE), primarul orașului Sevilla și președintele Comisiei ENVE a CoR și al Grupului de lucru „Pactul verde la nivel local” . Primarul Espadas a declarat: „Pactul verde european trebuie să fie piatra de temelie a tuturor politicilor UE. Fondul și Mecanismul pentru o tranziție justă oferă șansa de a îndeplini obiectivele Pactului verde și de a realiza neutralitatea climatică în orașele și regiunile noastre. Acest proces trebuie să fie favorabil incluziunii și să garanteze că toți cetățenii noștri se înscriu pe calea către un viitor durabil. Dialogul pe mai multe niveluri de astăzi reprezintă o parte importantă a acestui proces de demarare a transformării ecologice. Nu avem timp de pierdut”.

Vojko Obersnel (HR-PSE), primarul orașului Rijeka și raportorul CoR privind Fondul pentru o tranziție justă ,a declarat : „Vocile orașelor și regiunilor aflate în procesul de tranziție echitabilă s-au făcut auzite. În cadrul acestei prime reuniuni de dialog pe mai multe niveluri, CoR a evaluat din punct de vedere politic compromisul final și punerea în aplicare în curs și a făcut schimb de bune practici pe teren. Oportunitățile de finanțare substanțiale, orientările revizuite privind ajutoarele de stat regionale și noua facilitate de împrumut pentru sectorul public vor asigura realizarea obiectivelor Pactului verde european și tranziția către un viitor durabil pentru toți”.

Jácint Horváth (HU-PSE),consilier local al comitatului Nagykanizsa și raportorul CoR pe tema „O bioeconomie durabilă pentru Europa” , a declarat: „Orașele și regiunile ar trebui să își elaboreze propriile planuri de tranziție justă, pe baza punctelor lor forte și ținând seama de potențialul bioindustriilor și al bioeconomiei, care pot contribui la abandonarea unei economii liniare, ce depinde în mare măsură de resursele fosile și minerale. Pentru a avea succes, tranziția verde, în esență o schimbare sistemică a modului în care producem și consumăm, trebuie să fie ferm ancorată la nivel regional și local. O bioeconomie circulară și durabilă este un aliat prețios al tranzițiilor juste”.

Jan Olbrycht (PL-PPE), deputat în Parlamentul European, s-a alăturat dezbaterii, subliniind următoarele: „Prin pregătirea planurilor teritoriale pentru o tranziție justă se va verifica dacă există voința politică de a pune în practică guvernanța pe mai multe niveluri” .

Jakub Piotr Chełstowski (PL-ECR), președintele regiunii Silezia, a afirmat: „În 2019, în regiune au început discuții cu privire la provocările procesului de transformare. În acel moment, Consiliul de administrație al regiunii Silezia a decis să înființeze o echipă care să se ocupe de inițiativele zonelor miniere de aici. Echipa include reprezentanți din medii foarte diferite, lucru care contează. Contăm pe reprezentanți de la toate nivelurile autorităților de stat: organizații sociale, administrația locală și mediul de afaceri”.

Javier Vila Ferrero (ES-PSE),director general pentru afaceri europene al Principatului Asturia, a adăugat: „Cea mai mare dificultate pe care o vor întâmpina regiunile în anii următori este coordonarea perfectă și eficientă a tuturor fondurilor care vor fi alocate. Este necesar să se cunoască suma exactă care poate fi alocată fiecărui teritoriu, fără a crește numărul regiunilor eligibile. În plus, regiunile aflate în tranziție trebuie să dispună de suficientă autodeterminare și flexibilitate pentru a selecta acțiunile cele mai adecvate de pe teritoriul lor, fiind, de asemenea, necesar ca o regiune să primească mai multe fonduri decât altele”.

Klaus Freytag , reprezentant al prim-ministrului regiunii Luzacia, din partea Cancelariei de Stat a Landului Brandeburg, a declarat: „„Districtul minier Luzacia se întinde pe teritoriul Germaniei, Republicii Cehe și Poloniei. Suntem foarte interesați să continuăm cooperarea interregională și considerăm că Platforma pentru o tranziție justă oferă o bună ocazie de a discuta procesul de tranziție verde la nivel regional într-un context european. Ca parte a unei cooperări trilaterale deja instituite cu regiuni din Polonia și Cehia, abordarea noastră se axează în mod explicit pe dimensiunile economice și sociale ale schimbărilor structurale. În plus, dorim, de asemenea, să aducem în discuție aspectul transfrontalier al «tranziției echitabile»”.

Florin-Tiberiu Iacob-Ridzi , primarul orașului Petroșani din România, a observat: „Tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic trebuie să fie echitabilă din toate punctele de vedere. În u tilizarea fondurilor se vor ave a în vedere în primul rând oamenii și familiile lor, ceea ce înseamnă o reconversie socială și economică echitabilă a acestor regiuni, creând astfel premisele unei vieți decente și prospere, cu un mediu curat și sănătos pentru copiii noștri și pentru generațiile viitoare” .

Reuniunea de patru zile a Platformei pentru o tranziție justă a fost deschisă luni, 26 aprilie, de către Elisa Ferreira , comisara pentru coeziune și reforme, și Kadri Simson , comisara pentru energie. Comisara Ferreira a declarat: „A venit timpul să ne îndeplinim promisiunea de a nu neglija nicio regiune. Partenerii locali au nevoie de un loc la masă și trebuie să își asume investițiile Mecanismului pentru o tranziție justă pe teritoriul lor” . Comisara Simson a remarcat: „Această ediție a reuniunii Platformei pentru o tranziție justă are loc într-un moment-cheie și va permite un dialog deschis între statele membre și părțile interesate de la toate nivelurile în privința progreselor înregistrate” .

Context:

Mecanismul pentru o tranziție justă abordează efectele sociale și economice ale tranziției și este un nou instrument financiar al UE care se concentrează asupra regiunilor, industriilor și lucrătorilor care se vor confrunta cu cele mai mari provocări în ceea ce privește tranziția către o economie verde. Acesta prevede mobilizarea a până la 150 de miliarde EUR – datorită unei combinații de granturi, împrumuturi, facilități, investiții private și publice – prin intermediul a trei piloni: un nou Fond pentru o tranziție justă , în valoare de 17,5 miliarde EUR, o schemă InvestEU pentru o tranziție justă (care se preconizează că va mobiliza până la 45 de miliarde EUR), și un mecanism de împrumut pentru sectorul public (PSLF), care constă într-o combinație de granturi (1,5 miliarde EUR) de la bugetul UE și împrumuturi (10 miliarde EUR) acordate de Banca Europeană de Investiții (BEI). Se preconizează că PSLF va mobiliza investiții publice de până la 25 - 30 de miliarde EUR în următorii 7 ani.

Parlamentul European și Consiliul UE au ajuns la un acord politic luni, 26 aprilie , cu privire la propunerea referitoare la o nouă facilitate de împrumut pentru sectorul public. Prin urmare, toate propunerile din cadrul Mecanismului pentru o tranziție justă au fost acceptate și așteaptă aprobarea finală a Parlamentului European și a Consiliului pentru a intra în vigoare.

Platforma pentru o tranziție justă sprijină țările și regiunile UE în procesul de tranziție. Aceasta oferă un punct unic de acces și un serviciu de asistență, precum și sprijin tehnic și consultativ general.  

Conform propunerii Comisiei Europene , Polonia, Germania și România vor fi principalii beneficiari ai Fondului pentru o tranziție justă.

Citiți aici interviul cu dl Vojko Obersnel (HR-PSE) , primarul orașului Rijeka și raportorul CoR pentru avizul privind Fondul pentru o tranziție justă (iunie 2020).

Mecanismul pentru o tranziție justă intră în sfera de competență a Grupului de lucru al CoR privind Pactul verde la nivel local (GDGL). Lansat în iunie 2020 și alcătuit din 13 reprezentanți aleși la nivel local și regional , GDGL are ca obiectiv de a garanta că orașele și regiunile din UE vor fi direct implicate în definirea, punerea în aplicare și evaluarea numeroaselor inițiative din cadrul Pactului verde european – strategia de creștere durabilă a UE pentru realizarea neutralității climatice până în 2050.

Persoane de contact:

Matteo Miglietta

Tel. +32 (0)470 895 382

matteo.miglietta@cor.europa.eu

David Crous

Tel. +32 (0)470 881 037

david.crous@cor.europa.eu

Berta López Domènech

Berta.LopezDomenech@cor.europa.eu

Share: