Faceți clic aici pentru a obține traducerea automată a textului de mai jos.
Dezvoltarea competențelor pentru dubla tranziție verde și digitală necesită o abordare locală solidă  

În acest interviu, Csaba Borboly (RO-PPE) răspunde la șase întrebări privind Agenda pentru competențe în Europa în vederea obținerii unei competitivități durabile, a echității sociale și a rezilienței . Președintele Consiliului Județean Harghita este raportor pentru un proiect de aviz prin care se solicită Comisiei să revizuiască abordarea prezentată în recenta sa comunicare și să ia în considerare rolul major pe care îl joacă orașele și regiunile în sprijinirea și dezvoltarea infrastructurii legate de competențe în majoritatea statelor membre. Proiectul de aviz va fi supus la vot în sesiunea plenară din această săptămână, care va avea loc în perioada 3-5 februarie .

În avizul dumneavoastră salutați Pactul privind competențele , recent lansat . Pactul își propune să reunească o gamă variată de părți interesate care să producă un impact de-a lungul întregului lanț valoric. Cum pot autoritățile locale și regionale (ALR) să contribuie din acest punct de vedere la punerea sa în aplicare, în vederea elaborării unor strategii și a unor programe de formare comune?

Comisia Europeană ar trebui să recunoască rolul autorităților locale și regionale ca proprietari ai infrastructurii locale relevante, ca beneficiari atât ai fondurilor UE, cât și ai sprijinului național și regional, precum și ca principalele punți către comunitățile locale și regionale. Ele joacă un rol major în finanțarea educației și în elaborarea de politici legate de competențe. Dacă Comisia Europeană acționează în sensul stabilirii de legături directe cu autoritățile locale și regionale interesate de implementarea rapidă a fondurilor UE pentru proiecte-pilot, acțiunile ar putea fi desfășurate mult mai rapid și mai eficient. Parteneriatele locale și regionale dintre ALR, grupurile de experți, reprezentanții angajatorilor și furnizorii de educație și formare reprezintă, de asemenea, cea mai rapidă cale de a înțelege cum funcționează în mod eficace dobândirea de competențe la nivel regional. Astfel de parteneriate pot servi drept motor al schimbării pe plan local și regional, prin consolidarea cunoștințelor, a înțelegerii și a încrederii, precum și prin implicarea tuturor părților interesate. 

Atât formarea profesională, cât și cea tehnologică necesită practică și sunt legate de locuri și de instituții educaționale într-o măsură mult mai mare decât competențele digitale, lingvistice și alte competențe nontehnice. Puteți identifica cele mai bune practici în anumite regiuni, care pot servi drept sursă de inspirație pentru noi inițiative în alte regiuni?

Da, există numeroase bune practici în regiunile europene. În primul rând, competențele digitale și disciplinele STIM (științe, tehnologie, inginerie, matematică) au devenit o necesitate în educația și formarea profesională (EFP), iar majoritatea profesiilor au nevoie de competențe TIC și digitale avansate, de exemplu pentru a folosi utilaje sau echipamente de ultimă generație. În unele state membre există soluții de modelare 3D, de realitate alternativă și virtuală, astfel încât se poate spune că digitalizarea EFP nu reprezintă numai viitorul, ci este deja o realitate a prezentului în anumite părți ale Europei, cum ar fi regiunile germane, franceze și irlandeze.

În cele mai multe state membre, ALR joacă un rol major în finanțarea educației și în elaborarea de politici legate de competențe. Sunt ALR pregătite să preia sarcini ce presupun proceduri accelerate legate de fondurile UE sub formă de proiecte-pilot, elaborarea de strategii și de planuri de acțiune locale și regionale și creșterea finanțării pentru noi inițiative?  

Consider că autoritățile locale și regionale sunt pregătite să își asume sarcini legate de implementarea rapidă a fondurilor UE, deoarece ele joacă un rol major în finanțarea educației și în dezvoltarea politicilor legate de competențe la nivel local. O serie de autorități locale și regionale din Uniunea Europeană sunt responsabile de gestionarea directă a instituțiilor subordonate din diferite domenii, cum ar fi spitalele, centrele culturale și serviciile de salvamont, pentru a numi doar câteva din regiunea mea, județul Harghita. Având în vedere responsabilitățile lor publice și politice și experiența lor în gestionarea bugetului, ar fi fezabilă implementarea unei gestionări accelerate a fondurilor UE pentru punerea în aplicare a proiectelor legate de competențe. Dat fiind că dețin responsabilități esențiale pentru politicile de educație și formare, precum și un rol important în politicile privind tineretul și ocuparea forței de muncă la nivel local, orașele și regiunile pot lansa programe, proiecte-pilot și măsuri de sprijin pentru toate aceste domenii legate de obiectivele Agendei pentru competențe.

Pe durata actualei crize provocate de pandemia de COVID-19, cele mai multe sisteme educaționale au răspuns cu rapiditate și flexibilitate noilor provocări, iar unele state membre au acționat prompt, accelerând digitalizarea educației. Cu toate acestea, în unele regiuni cu mai puține resurse și în comunitățile defavorizate, accesul la instrumentele digitale a pus probleme, dat fiind că încă mai există zone cu un acces redus la internet. Ce pot face UE și ALR pentru a-și uni forțele și a aborda aceste probleme de la nivel local, care se reflectă foarte puțin în datele regionale sau naționale generale?  

În avizul pe care îl elaborăm referitor la Agenda pentru competențe se subliniază că orice intervenție politică trebuie adaptată contextului regional, întrucât o abordare universal valabilă nu funcționează. Propunerea se bazează pe experiența mai multor regiuni în ceea ce privește accesul la instrumentele digitale, care a fost esențial în timpul pandemiei de COVID-19. Există mai multe modalități prin care UE ar putea sprijini toate regiunile pentru a se asigura că nimeni nu este lăsat în urmă. În primul rând, este nevoie de o abordare integrată pentru definirea măsurilor de finanțare: furnizarea de educație digitală înseamnă mai mult decât finanțarea platformelor educaționale și a formării în domeniul competențelor digitale și include infrastructura, de exemplu accesul la internet în bandă largă în regiunile mai puțin dezvoltate, computere și laptopuri. În al doilea rând, UE ar trebui să intensifice cooperarea și schimbul de experiență între sistemele de învățământ și diferitele programe de învățământ bazate pe nevoile oamenilor și să abordeze problema accesului la educație și formare de înaltă calitate pentru persoanele excluse sau vulnerabile din punct de vedere social. Nu în ultimul rând, Comisia Europeană ar trebui să aibă în vedere crearea unei platforme europene cu o selecție a celor mai bune practici, care să fie accesibilă autorităților locale și regionale și să sprijine dezvoltarea strategiilor și a planurilor de acțiune privind adaptarea și reziliența, servind drept sursă de inspirație pentru noile inițiative locale și regionale. 

În avizul dumneavoastră, subliniați importanța Pactului verde european și consecințele acestuia pentru angajații din majoritatea sectoarelor. Cum pot politicile să îi ajute pe angajați să își formeze o idee mai clară asupra lumii în permanentă schimbare și să înțeleagă în mod clar că ar trebui să caute noi oportunități și să-și dezvolte reziliența?

Politicile UE ar trebui să faciliteze lansarea de programe de sprijin care să vizeze domenii economice specifice și grupuri-țintă specifice din sectoarele afectate de tranziția verde. Astfel de programe trebuie să-i informeze pe angajații din sectoarele mari consumatoare de energie cu privire la provocările și oportunitățile generate de dubla tranziție verde și digitală. Pentru a sprijini grupurile vulnerabile, este necesară, în primul rând, o mai bună înțelegere a necesităților și oportunităților de la nivel regional în materie de competențe pentru fiecare sector, dar în special în ce privește producția de automobile, construcțiile, serviciile în construcții, designul și industriile creative, produsele farmaceutice și sectorul alimentar. În al doilea rând, este necesar să se creeze oportunități de perfecționare și/sau recalificare a adulților slab calificați pentru a-i ajuta să intre sau să rămână pe piața muncii. Acest lucru ar contribui la evitarea ratelor ridicate ale șomajului și a posibilelor politici de austeritate. În ceea ce privește reziliența, accentul ar trebui pus nu numai pe angajații actuali, ci și pe elevi, care ar trebui să dobândească astfel de competențe pe parcursul anilor de studiu.

În cursul pregătirii avizului dumneavoastră au avut loc diverse consultări, de exemplu o consultare scrisă online a părților interesate și întâlniri bilaterale online cu Comisia Europeană și cu Centrul European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale (CEDEFOP). În ceea ce privește consultarea dumneavoastră cu CEDEFOP, care au fost principalele îngrijorări menționate în discuție? Ce acțiuni și ce măsuri de planificare au fost propuse pentru a ajuta Comisia să se concentreze asupra chestiunilor locale și regionale și pentru a indica rolul autorităților locale și regionale?  

În cursul consultărilor cu diferite părți interesate, am primit sugestii foarte utile care ne-au ajutat să elaborăm avizul. CEDEFOP a subliniat că este important să se ajungă la persoanele cu un nivel mai scăzut de calificare. Întrucât autoritățile locale și regionale sunt cel mai bine familiarizate cu zonele lor, ele sunt cele mai în măsură să comunice cu oamenii și să facă față provocărilor locale. Prin urmare, politicile trebuie să fie diferențiate și să țină seama de caracteristicile locale. În plus, EFP inițială, care este în mare parte centralizată, trebuie să implice diferite tipuri de parteneriate cu instituții de învățământ și formare, ONG-uri și întreprinderi, pentru a menționa doar câteva exemple. Autoritățile locale și regionale sunt cele mai în măsură să organizeze aceste legături între parteneri la nivel local.

Informații suplimentare

În iulie 2020, Comisia Europeană a prezentat noua Agendă pentru competențe , care vizează îmbunătățirea relevanței competențelor în UE pentru a consolida competitivitatea durabilă, a asigura echitatea socială și a ne consolida reziliența. Aceasta stabilește ținte ambițioase pentru perfecționarea competențelor (îmbunătățirea competențelor existente) și recalificare (formarea în domeniul noilor competențe), care urmează să fie realizate în următorii cinci ani. De exemplu, 50 % dintre adulții cu vârste cuprinse între 25 și 64 de ani ar trebui să se înscrie la cursuri de formare în fiecare an, iar 70 % dintre adulții cu vârste cuprinse între 16 și 74 de ani ar trebui să aibă cel puțin competențe digitale de bază până în 2025.

Pactul privind competențele , lansat de Comisia Europeană în noiembrie 2020, este un model de angajament comun în favoarea dezvoltării competențelor în Europa, care implică atât sectorul public, cât și cel privat. Semnatarii sunt de acord să respecte și să apere principiile-cheie ale Cartei: 1) promovarea unei culturi a învățării pe tot parcursul vieții pentru toți, 2) construirea de parteneriate solide în materie de competențe, 3) monitorizarea cererii/ofertei de competențe și anticiparea nevoilor în acest domeniu 4) combaterea discriminării și apărarea principiului egalității dintre femei și bărbați și al egalității de șanse.

Relații cu presa: pressecdr@cor.europa.eu