În timpul unei dezbateri cu viceprim-ministrul Bulgariei, Tomislav Doncev, liderii locali și regionali au susținut că statele membre ale UE trebuie să-și majoreze contribuțiile la bugetul UE, pentru a depăși marile provocări care stau în fața Uniunii. Locurile de muncă, creșterea, integrarea migranților, dezvoltarea economică și agricolă durabilă: toate acestea sunt priorități ale autorităților locale și regionale, care au cerut ca Brexitul să nu compromită finanțarea pilonilor principali pe care se sprijină Uniunea Europeană – politica de coeziunea și politica agricolă. Ca atare, Comitetul European al Regiunilor (CoR) a cerut ca următorul cadru financiar multianual (CFM), care stabilește plafoanele anuale de cheltuieli pentru toate politicile UE după 2020, să fie extins și mai bine întocmit.

Având în minte propunerile pentru următorul CFM, pe care Comisia Europeană ar trebui să le publice la 29 mai, liderii locali și regionali au cerut statelor membre să-și majoreze contribuțiile la CFM (de la 1,04 la 1,3% din venitul național brut al UE27) pentru a compensa deficitul de resurse cauzat de Brexit și a înfrunta mize emergente precum migrația, controlul granițelor și apărarea. Acesta a fost principalul mesaj al avizului al cărui raportor a fost Marek Woźniak, mareșalul voievodatului Marea Polonie (PL-PPE), aviz adoptat de Comitet la 1 februarie.

Președintele CoR, Karl-Heinz Lambertz, a declarat: „Următorul buget al UE va stabili ce fel de Europă ne dorim în viitor. Dacă ne dorim o Europă generatoare de locuri de muncă, mai echitabilă, inclusivă din punct de vedere social și mai ecologică, trebuie să continuăm să investim în fiecare regiune și comunitate și în fiecare cetățean. Trebuie să finanțăm noi priorități, precum securitatea și apărarea, dar acestea trebuie finanțate cu noi resurse, nu în detrimentul dezvoltării regionale și rurale” .

Viceprim-ministrul guvernului bulgar, Doncev, împărtășește această viziune, declarând: „În cadrul Președinției sale a Consiliului, Bulgaria și-a fixat ca prioritate-cheie să joace un rol de moderator echilibrat în dezbaterile privind conceptul de solidaritate europeană și necesitatea simplificării reglementărilor. În același timp, însă, țara mea dorește să fie un generator de idei care să ducă la o politică de coeziune puternică și eficientă și, ca atare, la regiuni puternice și prospere!” , a spus el.

În opinia Adunării UE a autorităților locale și regionale, pentru a-și îndeplini obiectivele, Uniunea trebuie să-și reformeze sistemul de finanțare, pentru a avea un buget mai ambițios, mai flexibil și mai transparent. Pentru a reduce nesiguranța în negocierile dintre statele membre, trebuie abolite toate rabaturile acordate și trebuie identificate noi surse financiare (impozitul european pe profit, taxa pe tranzacțiile financiare și un sistem de TVA reformat).

„Viitorul buget al UE trebuie să dispună de resurse financiare mai mari, care să vină în sprijinul obiectivelor și al politicilor comune. Politica de coeziune a UE trebuie să fie parte integrantă a transpunerii în realitate a viziunii de dezvoltare strategică a UE după 2020” , a declarat raportorul.

În aviz, Comitetul își reiterează solicitarea de a menține și după 2020 cota actuală din bugetul UE alocată politicii de coeziune, aceasta fiind principala revendicare a Alianței pentru coeziune (#CohesionAlliance), o coaliție paneuropeană înființată în luna octombrie 2017.

Contact:

Nume

Pierluigi Boda

Tel.: +32 (0) 473 851 743

pierluigi.boda@cor.europa.eu