Faceți clic aici pentru a obține traducerea automată a textului de mai jos.
Solicităm elaborarea unui tablou de bord regional european, ‎ care să monitorizeze acțiunile climatice ale orașelor și regiunilor și să le evalueze impactul  

În cadrul acestui interviu, dl Andries Gryffroy (BE-AE) răspunde la cinci întrebări cu privire la impactul schimbărilor climatice asupra orașelor și regiunilor și la rolul pe care îl joacă Pactul verde european în combaterea încălzirii globale, conducând în același timp la tranziția către o societate mai durabilă și mai rezilientă. Dl Gryffroy, membru al Parlamentului flamand, solicită elaborarea unui tablou de bord regional european, care să monitorizeze acțiunile climatice ale orașelor și regiunilor și să le evalueze impactul. Aceasta este una dintre principalele propuneri din avizul său pe tema „Impactul schimbărilor climatice asupra regiunilor: evaluarea Pactului verde european” , care urmează să fie adoptat în cadrul sesiunii plenare din decembrie a Comitetului European al Regiunilor.

Cum se corelează schimbările climatice și Pactul verde?

Prin inițiativa Pactul verde, UE își reafirmă angajamentul pe termen lung de a asigura neutralitatea climatică până în 2050 și propune o strategie de creștere care urmărește să mențină competitivitatea UE, crescând, în același timp, durabilitatea și eficiența ei din punctul de vedere al utilizării resurselor. Pactul verde ar putea fi esențial pentru realizarea obiectivelor noastre privind clima prin stimularea investițiilor verzi – cu condiția să promoveze o abordare echilibrată și bine orientată, care să ia în considerare diferitele situații economice și sociale din regiuni și orașe și să acorde prioritate măsurilor rentabile și sectoarelor care au un potențial mai mare de creare de locuri de muncă. În plus, pentru a asigura realizarea cu succes a tranziției către neutralitatea climatică, Pactul verde trebuie să sprijine o abordare ascendentă, să repartizeze eforturile în mod echitabil între teritoriile UE, în conformitate cu principiul subsidiarității și al proporționalității, și să permită flexibilitatea necesară pentru a asigura eficiența din punctul de vedere al costurilor.

Care sunt principalele provocări cu care se confruntă autoritățile locale și regionale (ALR) în ceea ce privește combinarea redresării de după pandemia de COVID-19 cu dezvoltarea durabilă pe termen lung?

Criza provocată de COVID-19 a dovedit vulnerabilitatea societăților și a economiilor noastre, precum și necesitatea de a consolida reziliența acestora. Autoritățile locale și regionale se află în prima linie a luptei împotriva schimbărilor climatice, luând măsuri îndrăznețe de reducere a emisiilor și devenind, astfel, mai reziliente la impactul schimbărilor climatice. În același timp, finanțele ALR sunt grav amenințate de criză, ceea ce pune în pericol capacitatea lor de a furniza servicii publice și limitează marja de manevră bugetară pentru investiții în tehnologii inovatoare și cu emisii scăzute de dioxid de carbon.

Prin urmare, administrațiile subnaționale trebuie să fie pe deplin implicate în definirea și punerea în aplicare a planurilor naționale de redresare și să beneficieze de un acces mai ușor și direct la fonduri. Este, de asemenea, esențial să ne concentrăm asupra inițiativelor cu costuri reduse care ar putea contribui la reducerea emisiilor pe termen lung, cum ar fi îmbunătățirea performanței energetice a clădirilor ( „Valul de renovări ale clădirilor” ), mobilitatea durabilă, energia din surse regenerabile și economia circulară.

Vă rugăm să explicați abordarea dumneavoastră „de tip far”

Abordarea „de tip far” presupune un model în care un oraș preia inițiativa într-un anumit domeniu și apoi implică alte orașe și localități interesate, prin punerea în comun a cunoștințelor și schimbul de bune practici. Domeniile specifice pot fi alocate în funcție de cererile de proiecte, după care „orașul „far” primește finanțare pentru punerea în aplicare a unor proiecte concrete și împărtășește metodele, rezultatele și lecțiile învățate cu alte orașe și localități implicate într-o rețea dedicată. Știm că sunt disponibile informații și că există oportunități. Trebuie doar să împărtășim aceste cunoștințe și să le punem la dispoziția celorlalți. În cadrul Comitetului European al Regiunilor, am lansat recent o hartă a celor mai bune practici , care include deja 200 de proiecte. Aceasta face parte din inițiativa noastră „Pactul verde la nivel local” , care urmărește să prezinte acțiuni de pe teren tocmai pentru a facilita schimbul de cunoștințe și replicarea acțiunilor respective peste tot în UE.

Ce propuneți pentru ca fondurile UE să ajungă la nivel subnațional?

Obiectivele mai ambițioase în materie de cheltuieli pentru acțiuni în domeniul climatic în următorul buget al UE pentru perioada 2021-2027 și noul Instrument de redresare Next Generation EU, în special alocarea a 37 % din cele 750 miliarde EUR pentru îndeplinirea obiectivelor Pactului verde, vor plasa UE pe calea cea bună în vederea îndeplinirii obiectivelor în materie de climă. Totuși, aceste instrumente majore de finanțare nu ar trebui să ignore dimensiunea teritorială. Trebuie să ne asigurăm că fondurile destinate orașelor și regiunilor sunt adaptate pentru a garanta că impactul asupra economiei locale este semnificativ.

În pofida surselor limitate de venit, ALR sunt responsabile pentru 65 % din investițiile publice legate de climă și mediu. Prin urmare, este esențial ca ele să primească acces direct la fondurile UE, pentru a implementa politici de dezvoltare durabilă la fața locului. Oportunitățile de sinergii între fondurile structurale europene și Instrumentul de redresare, precum și cu alte programe, cum ar fi Orizont Europa, trebuie exploatate pentru a dezvolta noi soluții de combatere a schimbărilor climatice și pentru a crea o economie locală mai rezilientă și mai durabilă. Planurile naționale privind energia și clima ar putea deveni coloana vertebrală a redresării durabile, făcând o legătură structurată între acțiunile legate de climă și de energie, nevoile financiare și potențialul de redresare.

Știm că finanțarea publică nu va fi suficientă pentru a asigura o tranziție climatică în timp util, motiv pentru care trebuie să construim parteneriate public-privat solide, să dezvoltăm abordări participative și să regândim lanțurile valorice. În acest sens, Banca Europeană de Investiții (BEI) joacă un rol esențial, colaborând îndeaproape cu regiunile și orașele de toate dimensiunile, pentru a oferi asistență și sprijin specifice în tranziția acestora către modele economice mai durabile. În cadrul Comitetului European al Regiunilor, suntem gata să cooperăm cu Comisia Europeană și cu BEI pentru a facilita accesul orașelor și regiunilor la oportunități de finanțare pentru acțiuni legate de Pactul verde.

De ce este important să se monitorizeze punerea în aplicare a Pactului verde? Servesc mecanismele existente atingerii scopului?

Numeroase autorități locale și regionale pun deja în aplicare planuri privind clima, energia și reziliența locală. Cu toate acestea, acțiunile lor sunt rareori recunoscute și adesea nu sunt măsurate sau apreciate în contextul național mai amplu.

Planurile și contribuțiile orașelor și regiunilor trebuie luate în considerare în fiecare etapă a procesului, în mod continuu și structurat. Există deja mai multe sisteme de monitorizare, dar acestea nu sunt suficient de bine coordonate între ele. Prin urmare, este important ca obiectivele de dezvoltare durabilă să fie localizate și să se utilizeze pe deplin mecanismele existente, cum ar fi cele dezvoltate în cadrul Convenției primarilor. Trebuie să căutăm în continuare abordări eficiente din punctul de vedere al costurilor, sinergii și complementarități, îmbunătățind, în același timp, monitorizarea datelor la nivel local. Este nevoie de mecanisme și indicatori pentru a evalua cu precizie impactul schimbărilor climatice la nivel local și regional, dar și pentru a identifica realizările orașelor și regiunilor în ceea ce privește reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și contribuția la lupta împotriva schimbărilor climatice. Acești indicatori sunt necesari pentru a avea o imagine clară a situației de referință din fiecare regiune în ceea ce privește tranziția climatică și, prin urmare, pentru a identifica mai bine specificitățile și nevoile fiecărui teritoriu. În acest sens, propunem lansarea unui tablou de bord regional european ca instrument pentru a furniza date cu privire la progresele înregistrate la nivel local în ceea ce privește punerea în aplicare a Pactului verde și a planurilor de redresare. Tabloul de bord ar servi, de asemenea, ca un instrument de cunoaștere care să contribuie la reprezentarea diversității nevoilor teritoriilor, la identificarea și la replicarea celor mai bune practici, inclusiv a acțiunilor-pilot gata de finanțare la nivel local și subnațional.

Context

Comisia Europeană și Comitetul European al Regiunilor (CoR) s-au angajat, la 13 octombrie 2020, într-o nouă etapă de cooperare în vederea accelerării punerii în aplicare a Pactului verde în regiunile și orașele Europei. În cursul unei dezbateri cu Frans Timmermans, vicepreședinte executiv al Comisiei Europene, responsabil pentru Pactul verde, acesta a invitat autoritățile locale și regionale să își asume responsabilități și să dea formă Pactului verde în domeniile care intră în sfera lor de competență. Citiți aici comunicatul de presă.

Pactul verde la nivel local (GDGL) este o nouă inițiativă a Comitetului European al Regiunilor, care urmărește să plaseze orașele și regiunile în centrul Pactului verde european și să garanteze că atât strategia de creștere durabilă a UE, cât și planurile de redresare post-COVID-19 se traduc în finanțare directă pentru orașe și regiuni și în proiecte concrete în fiecare teritoriu.

Inițiativa „Pactul verde la nivel local” a fost lansată la 15 iunie 2020, prin crearea unui grup de lucru specific, compus din 13 membri . Citiți comunicatul de presă aici.

Descoperiți 200 de bune practici privind Pactul verde pe harta noastră online.

Relații cu presa: pressecdr@cor.europa.eu