Gestionarea durabilă și eficientă a agriculturii și silviculturii este esențială pentru conservarea și protejarea peisajului, menținerea în viață a economiilor rurale, contracararea depopulării și, astfel, eliminarea disparităților în materie de dezvoltare. Liderii locali și regionali solicită Uniunii Europene să sprijine IMM-urile și microîntreprinderile din zonele rurale, în special prin proceduri simplificate privind normele pentru ajutoare de stat.
Voința Uniunii Europene de a deveni un continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050 și eforturile sale de a revitaliza zonele rurale, menținând coeziunea ca valoare fundamentală a UE, trebuie să fie însoțite de o anumită flexibilitate în ceea ce privește normele privind ajutoarele de stat pentru agricultură și întreprinderile rurale. Acesta este principalul mesaj transmis de Comitetul European al Regiunilor (CoR) într-un aviz pe tema „Viitoarele norme ale UE privind ajutoarele de stat pentru agricultură, zonele rurale și silvicultură”, elaborat de Guido Milana (IT-PSE), membru al Consiliului Local Olevano Romano, și adoptat în sesiunea plenară din 27 și 28 aprilie.
„După criza provocată de pandemie, războiul din Ucraina exercită presiune asupra redresării economice a Europei și asupra tranziției verzi pentru sectorul agricol. Cu toate acestea, nu ne putem permite să revenim asupra combaterii schimbărilor climatice și spunem «nu» clar celor care se folosesc de conflict pentru a slăbi Pactul verde și Strategia «De la fermă la consumator». Sprijinim importanța investițiilor în tranziția verde, dar, în același timp, solicităm ca aceasta să fie însoțită de măsuri de sprijin adecvate. Acestea includ, în primul rând, ajutoarele de stat pentru sectoarele agricol, rural și forestier, care trebuie să devină mai flexibile și mai simple. În acest scop, solicităm o redefinire a conceptului de întreprinderi mici și mijlocii, creând o nouă definiție a microîntreprinderilor în mod specific pentru sectorul agricol, deoarece cred cu tărie că aceste întreprinderi trebuie sprijinite, ele fiind cele mai potrivite pentru realizarea tranziției verzi”, a declarat raportorul.
Liderii locali și regionali solicită sprijinirea exploatațiilor agricole în vederea tranziției verzi, în special a întreprinderilor mai mici care își desfășoară activitatea în domeniul protecției peisajului, precum și a microîntreprinderilor care nu ar putea face față singure tranziției. Membrii CoR subliniază, de asemenea, că ar trebui să se acorde un sprijin suficient IMM-urilor din zonele rurale, fără a face distincție între cele care își desfășoară activitatea în sectorul agricol și cele care nu desfășoară activități agricole.
Comisia Europeană trebuie să prezinte noi propuneri pentru acordarea de ajutoare de stat în sectorul agricol, care să fie puse în aplicare începând cu 1 ianuarie 2023. Comitetul subliniază necesitatea unei simplificări reale a procedurilor administrative pentru autoritățile locale atunci când acestea beneficiază de ajutoare de stat sau când trebuie să facă față situațiilor de urgență. În prezent, costurile simplificate sunt considerate compatibile cu normele privind ajutoarele de stat numai în contextul ajutoarelor care beneficiază de cofinanțare din surse UE; cu toate acestea, Comitetul susține că nu există nicio justificare valabilă pentru a continua să se prevadă metode diferite de calcul al costurilor eligibile în funcție de sursa de finanțare a schemei de ajutor.
Alături de agricultură, sectorul forestier are un rol socioeconomic esențial pentru dezvoltarea regională, în special în zonele cele mai îndepărtate, în regiunile montane și în teritoriile cele mai defavorizate. În ceea ce privește acest sector, liderii locali solicită ca sprijinul pentru infrastructură să nu fie considerat ajutor de stat implicit atunci când se referă la investiții neproductive. Într-un aviz separat adoptat în sesiunea plenară, elaborat de secretarul regional pentru UE și relații externe al Guvernului Comunității Autonome Valencia, Joan Calabuig Rull (ES-PSE), membrii CoR subliniază contribuția pozitivă a produselor forestiere prelucrate și gestionate industrial și în mod durabil la multe economii regionale.
Avizul privind Strategia UE pentru păduri pentru 2030 atrage atenția Comisiei Europene asupra necesității de a găsi un echilibru între aspectele de mediu, sociale și economice ale gestionării durabile a pădurilor și subliniază importanța respectării și menținerii diversității pădurilor prin practici de gestionare durabilă.
Liderii locali subliniază că gestionarea durabilă a pădurilor necesită mai multă finanțare europeană prin angajarea unor resurse financiare clare și realiste, simplificând în același timp procesele administrative.
Raportorul Calabuig a declarat: „Stabilirea unui cadru și a unor obiective comune la nivel european este foarte pozitivă, dar aceasta nu înseamnă slăbirea subsidiarității în acest domeniu, având în vedere diversitatea pădurilor din Europa și faptul că 40 % din păduri sunt gestionate de autoritățile locale și regionale. UE, care are o gamă largă de competențe în chestiuni conexe, ar trebui să sprijine regiunile și municipalitățile, deoarece acestea sunt cele care, la urma urmelor, vor pune în aplicare strategia europeană. Această abordare este esențială pentru gestionarea durabilă a pădurilor, în lumina celor trei dimensiuni: socială, economică și de mediu.”
Sectorul forestier, agricultura și produsele legate de utilizarea terenurilor, cum ar fi biomasa, produsele pe bază de lemn și bioprodusele, contribuie în mod semnificativ la dezvoltarea economică și la crearea de locuri de muncă în zonele rurale. Sectoarele exploatării terenurilor, schimbării destinației terenurilor și forestier sunt, de asemenea, esențiale pentru politica în domeniul climei. Åsa Ågren Wikström (SE-PPE), membră a Consiliului comitatului Västerbotten și raportoare a avizului adoptat pe tema „Revizuirea Regulamentului privind exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultura (LULUCF) și a Regulamentului privind partajarea eforturilor”, a declarat: „Trebuie să vedem întregul potențial al sectorului forestier în ceea ce privește atenuarea schimbărilor climatice și dezvoltarea bioeconomiei locale și regionale. Sechestrarea carbonului în pădure, utilizarea produselor și a bioenergiei din păduri pot contribui la reducerea impactului asupra climei, precum și la crearea de noi locuri de muncă. Schimbările climatice reprezintă o problemă transfrontalieră care nu poate fi rezolvată doar prin luarea de măsuri la nivel național sau local. Toate sectoarele economiei trebuie să contribuie la reducerea emisiilor de dioxid de carbon și, în același timp, să asigure un echilibru între echitate și solidaritate. Transformarea necesară trebuie să se bazeze pe fapte și să implice autoritățile locale și regionale.”
Informații suplimentare:
În mai 2021, Comisia Europeană a publicatun document de lucru al serviciilor Comisiei care sintetizează rezultatele unei evaluăria normelor privind ajutoarele de stat pentru sectoarele agricol și forestier și pentru zonele rurale. Evaluarea concluzionează că ar putea fi necesare unele ajustări specifice pentru a alinia normele actuale la prioritățile actuale ale UE, la viitoarea politică agricolă comună (PAC) și la Pactul verde european. Adoptarea normelor revizuite este planificată pentru sfârșitul anului 2022, pentru a fi puse în aplicare în 2023.
Parlamentul și Consiliul UE au adoptat noile regulamente legate de PAC, în special Regulamentul (UE) 2021/2115, care stabilește norme privind sprijinul pentru planurile strategice, ținând seama de avizul CoR privind noua politică agricolă comună.
În ianuarie 2022, CoR a adoptat un aviz pe tema „O viziune pe termen lung pentru zonele rurale”, elaborat de președintele Andaluziei, Juanma Moreno.
Comitetul Regiunilor și-a exprimat deja opiniile cu privire la Strategia UE privind biodiversitatea și la Strategia „De la fermă la consumator”, prin avizele sale pe tema „Biodiversitatea în orașe și regiuni după 2020, în cadrul celei de a 15-a Conferințe a părților la Convenția privind diversitatea biologică a ONU și al Strategiei UE privind biodiversitatea pentru 2030” și pe tema „De la fermă la consumator – dimensiunea locală și regională”.
Pădurile acoperă o proporție tot mai mare de terenuri (în prezent 43 %), în principal în regiunile depopulate. Sectorul forestier (gestionare și recoltare, prelucrarea industrială a lemnului și a hârtiei) a angajat în mod direct 2,1 milioane de persoane în UE în 2018, generând o valoare adăugată brută de 109 855 milioane de EUR. În 2018, 397 000 de întreprinderi își desfășurau activitatea în industriile forestiere, reprezentând 15 % din întreprinderile producătoare. În plus, 1,2 milioane de persoane au lucrat la fabricarea de mobilă din lemn și la tipărirea pe hârtie, generând o valoare adăugată brută de 25 000 și, respectiv, 31 000 de milioane de EUR. Pe lângă acestea, trebuie menționat că bioenergia, construcțiile de lemn și produsele forestiere nelemnoase au asigurat încă 4 milioane de locuri de muncă.
Practicile agricole durabile și strategiile forestiere reziliente la schimbările climatice care respectă și contribuie la refacerea biodiversității în Europa sunt elemente-cheie ale Pactului verde european, strategia de creștere a UE pentru a atinge neutralitatea climatică până în 2050. Pactul verde la nivel local este o inițiativă emblematică a Comitetului European al Regiunilor, care urmărește să plaseze orașele și regiunile în centrul tranziției UE către neutralitatea climatică. Acesta include mai multe apeluri la acțiune, cum ar fi Trees for Life, un sondaj pentru a colecta punctele de vedere ale orașelor și regiunilor cu privire la provocările și oportunitățile punerii în aplicare a Pactului verde european la nivel local și un apel adresat tuturor autorităților locale și regionale de a-și împărtăși angajamentele în materie de climă.
Persoane de contact:
Matteo Miglietta
Tel. +32 (0)470 895 382
matteo.miglietta@cor.europa.eu
David Crous
Tel. +32 (0)470 881 037
david.crous@cor.europa.eu