Războiul din Ucraina a evidențiat încă o dată necesitatea ca UE să adapteze cooperarea în funcție de diferitele priorități ale vecinilor din est, susține Comitetul European al Regiunilor.
Războiul din Ucraina ar trebui să determine Uniunea Europeană să își adapteze colaborarea cu țările de la frontierele sale estice, susține Comitetul European al Regiunilor într-un aviz care solicită UE să adopte o abordare mai flexibilă față de fiecare dintre cele șase țări din Parteneriatul estic și să colaboreze mai strâns cu autoritățile locale și regionale.
Avizul privind viitorul Parteneriatului estic din perspectivă locală și regională a fost elaborat de Comitetul European al Regiunilor din proprie inițiativă, venind în completarea unei dezbateri mai ample în cadrul Uniunii Europene – ca urmare a încercării Rusiei de a acapara întreaga Ucraină – privind adaptarea cadrului Parteneriatului estic într-un context mai dificil.UE își diferențiase deja cooperarea cu cei șase membri ai Parteneriatului estic (EaP) – Ucraina, Belarus, Moldova, Armenia, Azerbaidjan și Georgia – înainte de invadarea Ucrainei la scară largă de către Rusia, însă căile alese de țările Parteneriatului estic au variat și mai mult în ultimele 12 luni; statele membre ale UE au convenit în iunie 2022 să acorde Ucrainei și Moldovei statutul de țări candidate la aderare. De asemenea, ele au confirmat disponibilitatea de a acorda Georgiei un statut similar, sub rezerva unor reforme suplimentare.
Raportorul, Alin-Adrian Nica (RO-PPE), președintele Consiliului Județean Timiș, a declarat: „Răspunsul politic european cel mai puternic la invazia Rusiei în Ucraina va fi sprijinul pentru state democratice libere și pentru orașe și societăți dinamice din punct de vedere economic și cultural, angajate față de valorile europene. Parteneriatul estic rămâne un cadru relevant. Parteneriatul estic va exista în continuare. Desigur, Parteneriatul estic trebuie să se schimbe și să răspundă noilor realități. Preferăm o mai mare flexibilitate și diferențiere pentru a răspunde diferitelor priorități ale fiecărui partener.”
Avizul CoR, adoptat la 15 martie, sugerează, de asemenea, ca UE să analizeze regiunea într-un mod mai global, identificând forme potențiale de cooperare – prin intermediul Parteneriatului estic – cu țări din Balcani și din Asia Centrală.
Avizul CoR sprijină agenda stabilită pentru Parteneriatul estic în urma pandemiei de COVID-19 – redresare, reziliență și reformă –, dar susține că, în urma invaziei rusești, trebuie să se pună un accent mai mare pe reziliența sistemelor energetice și de transport și pe progresul tranziției către o economie verde și digitală. Avizul susține, de asemenea, că autoritățile locale și regionale ar trebui să aibă o influență mai mare asupra stabilirii priorităților Parteneriatului estic în domenii în care regiunile și orașele au, de regulă, responsabilități semnificative.
Dl Nica a declarat: „Sprijinim implicarea mai strânsă a administrațiilor locale și regionale atunci când se iau decizii cu privire la priorități în domenii precum energia, transporturile, conectivitatea, mediul și clima. Acestea sunt domenii în care sunt implicate autoritățile locale și regionale. Oferindu-le posibilitatea de a-și spune părerea, contribuim la asigurarea și menținerea unei democrații atotcuprinzătoare.”
Dl Nica a atras atenția în special asupra contribuției pe care ar putea să o aibă Parteneriatul estic prin accelerarea progreselor în orașe și regiuni, în vederea atingerii obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD) ale Organizației Națiunilor Unite. El solicită crearea unei platforme a Parteneriatului estic pentru ODD, care să includă autoritățile locale și regionale. Avizul CoR susține că acest lucru ar contribui, de exemplu, la crearea unor sisteme energetice ecologice, independente de resursele energetice rusești. ODD stabilesc 17 obiective și 169 de ținte care trebuie atinse până în 2030, dintre care aproximativ două treimi necesită acțiuni din partea autorităților locale și regionale.
Pentru a consolida capacitatea administrațiilor locale și regionale, CoR solicită înființarea unei Academii virtuale de administrație publică locală și regională – o idee inițiată de CoR – și susține că două programe de schimb ale UE – programul de asistență tehnică și schimb de informații (TAIEX) pentru funcționari și experți și programul de înfrățire pentru funcționarii instituțiilor publice – ar trebui extinse la autoritățile locale și regionale din țările Parteneriatului estic. De asemenea, sugerează că crearea unei platforme de investiții în cadrul Parteneriatului estic ar putea facilita proiectele de îmbunătățire a administrației publice. UE a alocat 17 miliarde EUR Parteneriatului estic prin intermediul Planului economic și de investiții pentru regiune.
La 16 martie, la o zi după adoptarea de către CoR a avizului său privind viitorul Parteneriatului estic, CoR va găzdui o reuniune a politicienilor din țările Parteneriatului estic. Ședința Conferinței autorităților locale și regionale din Parteneriatul estic (CORLEAP) va fi co-prezidată de vicepreședintele Consiliului orășenesc Tbilisi, Zurab Abashidze, și de președintele CoR, Vasco Alves Cordeiro, și va analiza unele dintre noile inițiative de cooperare la nivel local și regional în cadrul Parteneriatului estic și sprijinul pentru regiunile și orașele din Ucraina. CoR a creat CORLEAP în 2011 pentru a sprijini dimensiunea locală și regională a Parteneriatului estic, care a fost creat în 2009.
Ofițer de presă:
Andrew Gardner
Mobile: +32 473 843 981
andrew.gardner@cor.europa.eu