În cadrul acestui interviu, dna Isolde Ries, prim-vicepreședintă a Parlamentului landului Saarland, răspunde la cinci întrebări în legătură cu avizul său „Planul de acțiune privind materiile prime critice”, care urmează să fie adoptat în sesiunea plenară a Comitetului Regiunilor din 17 martie.
În septembrie 2020, Comisia Europeană a prezentat un Plan de acțiune privind materiile prime critice , care constituie punctul central al avizului elaborat de raportoarea Isolde Ries . Comisia consideră ca fiind critice acele materii prime care au o importanță economică crucială, dar nu pot fi extrase în mod fiabil în UE, o mare parte dintre ele trebuind importate. UE depinde de importuri din alte țări în special la materii prime importante pentru dezvoltarea digitalizării și pentru tehnologiile orientate spre viitor. Pentru a menține stocul european de materii prime critice, autoritățile locale și regionale ar trebui, la rândul lor, să joace un rol crucial în intensificarea extracției materiilor prime în UE și în îmbunătățirea reciclării materiilor prime critice, astfel cum se arată în avizul referitor la Planul de acțiune privind materiile prime critice .
Avizul dumneavoastră se concentrează pe asigurarea viitorului stoc de materii prime critice în Uniunea Europeană. Ce măsuri concrete ar trebui să adopte UE pentru a proteja lanțurile de aprovizionare în ceea ce privește materiile prime critice și pentru a reduce dependența acestora de țări terțe?
Din punct de vedere economic, este corect și important ca Comitetul Regiunilor să abordeze Comunicarea Comisiei privind reziliența materiilor prime critice, publicată la începutul lunii septembrie a anului trecut. Economiile moderne cu lanțuri valorice lungi nu pot funcționa pe termen lung fără o aprovizionare sigură, competitivă și ecologică cu materii prime. Trebuie să reducem dependența UE de materiile prime critice printr-o utilizare mai eficientă a resurselor, prin produse durabile și prin inovare. Extracția internă de materii prime în UE ar trebui să fie sprijinită politic și financiar, iar aprovizionarea din țări terțe ar trebui diversificată. Standardele sociale și de mediu, dar și trasabilitatea lanțurilor de aprovizionare și de distribuție trebuie să fie protejate prin acorduri internaționale. Salut, de asemenea, Alianța europeană pentru materiile prime, lansată de Comisia Europeană, care reunește reprezentanți ai industriei, ai cercetării, ai statelor membre și ai societății civile. Această inițiativă poate aduce o contribuție valoroasă la promovarea know-how-ului tehnic, a inovării și a investițiilor.
Cum ar putea Uniunea Europeană contribui la asigurarea unui grad mai mare de responsabilitate și a unei mai bune utilizări a materiilor prime?
Există, fără îndoială, deficiențe în lanțurile de aprovizionare cu materii prime. Avem nevoie de abordări strategice, cum ar fi stocarea adecvată, pentru a evita perturbarea producției și a aprovizionării. Sunt necesare, de asemenea, surse alternative de aprovizionare, precum și parteneriate mai strânse între părțile interesate care se ocupă de materiile prime critice. Cu toate acestea, cooperarea cu partenerii trebuie să implice, de asemenea, o aprovizionare responsabilă. Concentrarea mare a ofertei în țările cu standarde sociale și de mediu mai scăzute, nu numai că reprezintă un risc pentru securitatea aprovizionării, dar poate, de asemenea, să agraveze problemele sociale și de mediu. Prin urmare, ar trebui să se urmărească în primul rând încheierea de acorduri internaționale la nivelul OMC menite să asigure un nivel ridicat de transparență a lanțurilor de aprovizionare și de distribuție. Apoi, ar trebui lansate cât mai curând posibil negocierile privind îmbunătățirea sistematică a acestor standarde.
Cum se poate spori eficiența utilizării materiilor prime și cum se poate îmbunătăți economia circulară în procesele de producție?
Prin însăși natura lor, îmbunătățirile sunt importante pentru eficiența utilizării materiilor prime și pentru procesele de producție ulterioare, deoarece ele pot reconcilia cel mai bine obiectivele de competitivitate și de durabilitate din punctul de vedere al mediului. În Europa, termenul „deșeuri” ascunde adesea resurse valoroase și materii prime critice. Prin urmare, materialele reciclate ar trebui să fie utilizate mult mai mult pentru a reduce utilizarea materiilor prime primare și critice. Această cerință se adresează simultan producătorilor, distribuitorilor și consumatorilor.
Ce rol pot juca orașele și regiunile, în special regiunile miniere europene, în intensificarea extracției de materii prime în UE?
Autoritățile locale și regionale joacă un rol esențial în Planul de acțiune privind materiile prime al Comisiei Europene. Astfel, ele dispun, de exemplu, de competențe de acordare a licențelor și de supraveghere pentru proiectele extractive și industriale respective. Valoarea adăugată se generează la fața locului, ocuparea forței de muncă asociate cu extracția materiilor prime este localizată. Același lucru este valabil și pentru proiectele de cercetare și dezvoltare.
În calitate de politiciană a landului Saarland – o regiune în care mineritul este în mod tradițional puternic ancorat – acord o importanță deosebită următoarelor aspecte: tocmai fostele regiuni miniere și cele în continuare active dispun de know-how-ul necesar pentru extracția materiilor prime, know-how care ar trebui să fie utilizat și în viitor. Cu siguranță, în prezent nu este ușor să se reînceapă extracția materiilor prime la suprafață și în subteran, deoarece populația locală se opune din ce în ce mai mult. Trebuie să sporim nivelul de acceptare în rândul publicului prin educație și informare. Efectele adverse asupra mediului trebuie evitate sau reduse cât mai mult posibil.
Ce învățăminte se pot desprinde din pandemia de COVID-19 și din lunile de izolare, care au scos la iveală vulnerabilitatea anumitor industrii-cheie?
Criza provocată de pandemia de COVID-19 a arătat că Europa este prea dependentă de furnizorii de materii prime critice din afara UE și că întreruperile aprovizionării pot avea un impact negativ asupra lanțurilor valorice industriale și asupra altor sectoare. Materiile prime critice sunt necesare în multe sectoare industriale europene esențiale, cum ar fi industria automobilelor, siderurgia, industria aerospațială, tehnologia informației, sănătatea și energia din surse regenerabile. Produsele și tehnologiile orientate către viitor, precum electromobilitatea, digitalizarea, industria 4.0 și tranziția către o energie curată, modifică și cresc necesarul de materii prime. Trebuie să fim conștienți de faptul că Pactul verde european nu va fi posibil fără utilizarea materiilor prime critice.
Context
În septembrie 2020, Comisia Europeană a anunțat un plan de acțiune privind materiile prime critice . Începând din 2020, 30 de materii prime au fost clasificate ca fiind critice, dintre care unele devin din ce în ce mai importante pentru sectorul energetic, cum ar fi litiul și cobaltul. În 2011, lista acestora cuprindea doar 14 materii prime. Lista și informații suplimentare privind materiile prime pot fi găsite aici .
În plus, anul trecut, Comisia Europeană a creat Alianța europeană pentru materiile prime , cu scopul de a reuni industria, statele membre și societatea civilă pentru a reduce dependența Europei de aprovizionarea cu materii prime critice din țări terțe.
Persoană de contact:
Tobias Kolonko
Tel.: +32 2 282 2003
tobias.kolonko@ext.cor.europa.eu