Faceți clic aici pentru a obține traducerea automată a textului de mai jos.
COVID 19: Solicităm tuturor instituțiilor UE și statelor membre elaborarea unui plan ambițios de redresare pentru o Europă durabilă, rezilientă și justă din punct de vedere social, care să nu lase în urmă nicio regiune, nicio localitate și niciun cetățean  

Eiropas Reģionu komitejas Priekšsēdētāju konferences kopīgais paziņojums

În calitate de primari, președinți de regiuni și membri ai consiliilor locale și regionale, ne aflăm în prima linie în lupta împotriva coronavirusului. Natura fără precedent a șocului cauzat de COVID‑19 necesită măsuri imediate și un plan curajos de redresare economică și socială pentru Uniunea Europeană, bazat pe solidaritate, durabilitate, reziliență și justiție socială, în conformitate cu Pactul verde european și cu Agenda pentru tranziția digitală. Împreună cu toate nivelurile de guvernare din întreaga Europă, ne angajăm să ne unim eforturile pentru a combate pandemia, pentru a‑i proteja pe cetățeni și pentru a contribui la redresarea economică, socială și financiară.

În această perioadă dificilă, prioritatea noastră în calitate de autorități regionale și locale este să furnizăm în continuare asistență medicală și servicii publice comunităților noastre, asigurându‑ne că nimeni nu este lăsat în urmă. Luăm toate măsurile posibile pentru a sprijini economia locală, a salva locuri de muncă, a crea noi locuri de muncă, a ajuta toate întreprinderile să își continue activitatea economică și pentru a oferi o educație de calitate. Munca noastră pe teren vine în completarea măsurilor luate la nivelul UE și al statelor membre, dar mai sunt multe de făcut, în special în ceea ce privește solidaritatea dincolo de frontiere.

Prin urmare, considerăm că este esențial să se creeze un mecanism european pentru situațiile de urgență din domeniul sănătății, ca instrument de sinergie care să integreze și să raționalizeze resursele UE, naționale, regionale și/sau locale pentru a finanța achiziționarea de echipamente și materiale medicale, aprofundând eforturile pe care Comisia Europeană le‑a depus deja în acest sens. De asemenea, UE trebuie să finanțeze un program regional privind sănătatea și spitalele pentru a evalua, adapta și monitoriza capacitățile sistemelor de sănătate regionale pe teren și pentru a investi în garantarea sustenabilității lor. Un nou centru european de coordonare în situații de pandemie ar trebui să implice în mod direct regiunile și orașele. Trebuie instituită o coordonare transfrontalieră mai eficientă pentru a furniza servicii de sănătate cetățenilor. În viitor, UE, statele membre, precum și orașele și regiunile ar trebui să evalueze modalitățile de reechilibrare a competențelor lor în domeniul sănătății, în conformitate cu principiul subsidiarității.

Pentru a compensa pierderile din impozitul pe venit, ar trebui create mecanisme ale UE care să permită autorităților locale și regionale să aibă acces direct la sistemul de finanțare. Comunitățile locale și regionale trebuie sprijinite în efortul lor de a regândi serviciile publice, pentru a le face digitale, durabile și reziliente. UE ar trebui să pună la dispoziție fonduri noi și proceduri simplificate pentru infrastructura locală durabilă și să sprijine IMM‑urile prin intermediul unei componente post‑pandemice a Fondului InvestEU. De asemenea, trebuie instituit un program de ajutor specific pentru întreprinderile mici care au suferit perturbări în lanțul de aprovizionare cu alimente. Ar trebui elaborat un plan de incluziune rurală pentru a stimula inovarea, spiritul antreprenorial și conectivitatea în zonele rurale.

Solicităm elaborarea unui plan ambițios de redresare pentru o Europă durabilă, rezilientă și socială care să dezvolte o nouă economie circulară și favorabilă incluziunii, activând toate instrumentele existente pentru asigurarea solidarității financiare. O Europă care să dezvolte noi instrumente financiare finanțate în comun și surse de venit care au o dimensiune și o maturitate suficiente pentru a fi pe deplin eficiente. În centrul unui astfel de plan de redresare ar trebui să se afle un fond european de redresare, conectat la bugetul UE și bazat pe asigurarea datoriei europene. Fondul, căruia ar trebui să i se aloce aproximativ 500 miliarde EUR, ar trebui să permită investiții orientate către viitor. Noul buget al UE trebuie să fie coloana vertebrală a redresării și să fie majorat în mod considerabil, pentru a deveni un adevărat instrument de solidaritate și de coeziune. Numai un cadru financiar multianual ambițios, în care investițiile din bugetul UE ating niveluri fără precedent, poate fi la înălțimea provocării pe care o reprezintă o redresare echitabilă și durabilă.

O modalitate de deblocare a resurselor necesare și de garantare a efectului de pârghie și a mobilizării unor noi investiții publice și private este creșterea capacității de investiții a bugetului UE prin ridicarea, cel puțin temporară, a plafonului bugetului UE peste cota actuală de 1,2 % din VNB al UE, precum și prin luarea în considerare a unor noi resurse proprii. Bugetul UE trebuie, într‑adevăr, consolidat pentru a permite investiții și garanții suplimentare, pentru a sprijini guvernele naționale, regiunile și orașele să relanseze economia și să garanteze o tranziție justă. Este esențială o politică de coeziune consolidată menită să reducă inegalitățile și să îmbunătățească reziliența statelor membre, a regiunilor, a orașelor și a satelor din întreaga Europă.

Toate măsurile noi și următorul cadru financiar multianual trebuie să țină seama de experiența concretă a autorităților locale și regionale și să le sprijine pentru a furniza cetățenilor lor asistență socială și toate serviciile esențiale. O treime din cheltuielile din serviciul public și două treimi din totalul investițiilor publice din UE sunt efectuate de autoritățile locale și regionale: aceste autorități vor fi indispensabile pentru reconstrucția economiilor noastre, pentru punerea în aplicare a tranziției ecologice și a inovării sociale, astfel încât să nu lase în urmă nicio regiune, nicio localitate și niciun cetățean; ele trebuie să fie în prima linie la elaborarea și punerea în aplicare a planurilor de redresare.

* Conferința președinților din cadrul Comitetului European al Regiunilor:

Apostolos Tzitzikostas, președintele Comitetului European al Regiunilor și guvernatorul regiunii Macedonia Centrală, Grecia

Vasco Ilídio Alves Cordeiro, prim‑vicepreședintele Comitetului European al Regiunilor și președintele Guvernului Regional al Insulelor Azore, Portugalia

Olgierd Geblewicz, președintele Grupului PPE din cadrul Comitetului European al Regiunilor și mareșalul voievodatului Pomerania Occidentală, Polonia

Christophe Rouillon, președintele Grupului PSE din cadrul Comitetului European al Regiunilor și primarul localității Coulaines, Franța

François Decoster, președintele Grupului Renew Europe din cadrul Comitetului European al Regiunilor și primarul localității St. Omer, Franța

Władysław Ortyl, președintele Grupului CRE din cadrul Comitetului European al Regiunilor și mareșalul voievodatului Carpații Inferiori, Polonia

Kieran McCarthy, președintele Grupului AE din cadrul Comitetului European al Regiunilor și membru al Consiliului Local Cork, Irlanda

Satu Haapanen, copreședintă a Grupului Verzilor din cadrul Comitetului European al Regiunilor și membră a Consiliului Local Oulu, Finlanda


​Purtătorul de cuvânt al președintelui:
Michele Cercone
Tel.: +32 (0)498 98 23 49
Michele.Cercone@cor.europa.eu

 ​