În acest interviu, Tjisse Stelpstra (NL-CRE), ministru regional al provinciei Drenthe, răspunde la șase întrebări cu privire la noul Plan de acțiune pentru economia circulară (NCEAP), setul de propuneri ale UE pentru decuplarea creșterii economice de utilizarea resurselor prin producția și consumul de produse durabile, reutilizabile și reparabile. În urma publicării acestui plan de către Comisia Europeană la 11 marti 2020, Tjisse Stelpstra a preluat elaborarea contribuției Comitetului European al Regiunilor sub forma unui aviz care urmează să fie adoptat în sesiunea plenară din 12-14 octombrie 2020. Economia circulară este un pilon esențial al Pactului verde european, care este strategia de creștere a UE pentru a atinge neutralitatea climatică până în 2050.

Dle Stelpstra, sunteți raportorul Comitetului European al Regiunilor privind noul Plan de acțiune pentru economia circulară (NCEAP): ne puteți spune în ce constă importanța acestui subiect?

Circularitatea nu este doar principala modalitate de a salva resursele limitate ale planetei, ci și un mijloc esențial de reducere a emisiilor de CO ₂ și de decarbonizare a economiei. Economia circulară este, astfel, esențială pentru combaterea încălzirii globale. Fără îndoială, acesta este motivul pentru care economia circulară reprezintă un capitol important al Pactului verde european prezentat de Frans Timmermans, președintele executiv al Comisiei Europene. Apoi, economia circulară ne privește pe toți. Este importantă pentru că oferă soluții la probleme majore – de la utilizarea resurselor la deșeuri și poluare, atât la nivel european, cât și la nivel individual. Circularitatea nu se referă doar la economie, la industrie și la necesitatea de a produce în mod responsabil. Este vorba despre modul nostru de viață și de consum, de la hainele pe care le cumpărăm până la modul în care sunt construite casele noastre, despre cantitatea de deșeuri pe care le producem și cantitatea de apă pe care o folosim. Acestea sunt opțiuni cotidiene și trebuie să imprimăm o orientare acestor modele comportamentale, astfel încât să consumăm mai conștient și mai durabil, angajându - ne în direcția unei societăți circulare. Noul plan de acțiune pentru economia circulară este un set esențial de instrumente menite să ne ajute în acest efort amplu și crucial.

NCEAP a fost publicat de Comisia Europeană la începutul crizei cauzate de pandemia de COVID-19. Considerați că economiei circulare îi revine un rol deosebit în noul context al crizei economice și de sănătate?

Cu siguranță! Trebuie să depunem mult efort pentru a anihila impactul economic și social al măsurilor de izolare legate de COVID - 19. Cu toate acestea, trebuie să recunoaștem că, atunci când vom eradica pandemia de COVID-19, lucru care sper că se va întâmpla foarte curând, situația de urgență din domeniul climei va continua să existe. Pandemia de COVID - 19 a scos la iveală vulnerabilitatea și dependența noastră enormă de materiile prime. Știm că piețele ecologice oferă oportunități uriașe pentru economie și locuri de muncă. Ar trebui să înțelegem COVID-19 ca un semnal de alarmă. Trebuie să transformăm această criză în oportunitatea unui restart ecologic, pentru a transforma societatea noastră într - o societate durabilă.

Ce părere aveți despre NCEAP? Este acesta un plan suficient de ambițios pentru a asigura o tranziție rapidă către economia circulară?

NCEAP, propus de Comisia Europeană, este un plan ambițios, dar ar putea fi mai concret în ceea ce privește acțiunile și calendarele. Unele aspecte esențiale impun un angajament mai cuprinzător și obiective specifice pentru a iniția schimbarea. De exemplu, în ceea ce privește prevenirea generării de deșeuri și achizițiile publice, trebuie să facem pași importanți. Stabilirea unor obiective realiste, chiar dacă sunt ambițioase, dacă este necesar prin diferențiere regională, va stimula tehnologiile inovatoare și pătrunderea acestora pe piață. Acest lucru va duce la un progres real. În plus, NCEAP ar fi putut integra mai bine rolul orașelor și al regiunilor în tranziția către o economie circulară. Am auzit de repetate ori că „regiunile sunt destul de mari pentru a aduce schimbarea și suficient de mici pentru ca vorbele să fie urmate de fapte.” Consider că acest aspect reprezintă esența.

Din experiența dumneavoastră, cum pot crește contribuția și impactul autorităților locale și regionale (ALR) în procesul de tranziție către o economie circulară?

Orașele și regiunile au multe oportunități de a trece la o economie circulară, începând cu punerea în aplicare a unor acțiuni exemplare în domeniul achizițiilor publice. Autoritățile locale și regionale pot stabili standarde și pot conduce piața către produse și servicii mai durabile. În plus, colaborarea regională este esențială pentru parteneriatele public - privat, care trebuie să extindă modelele sustenabile de producție și consum, fundamentale pentru economia circulară. Gestionarea și prelucrarea deșeurilor reprezintă un alt domeniu în care autoritățile locale și regionale pot juca un rol important. Ele dețin competențe și au responsabilități importante în ceea ce privește reglementarea, pe lângă cunoștințele și experiența de care dispun. Comisia Europeană, împreună cu autoritățile locale și regionale, ar trebui să elaboreze o strategie inovatoare axată pe colectarea și evacuarea deșeurilor. Europa are nevoie de cunoștințele și experiența autorităților locale și regionale în ceea ce privește colectarea și tratarea deșeurilor. În plus, cunoștințele și expertiza regională sunt necesare în mare măsură pentru a aduce o perspectivă cuprinzătoare asupra fluxurilor de materiale. În ceea ce privește acest aspect, solicităm Comisiei Europene să prezinte în mod public fluxurile de materiale prin intermediul unui sistem digital la nivel european. Un alt domeniu esențial în care autoritățile locale și regionale pot contribui în mare măsură la tranziția către o economie circulară este apa. Orașele și regiunile sunt responsabile pentru calitatea apei. Apa este resursa noastră cea mai importantă, dar și cel mai mare flux de deșeuri generat de gospodării și industrie. Ea conține multe elemente nutritive care pot fi recuperate și ar trebui reutilizată cât mai mult posibil.

Ne puteți împărtăși cele mai bune practici din regiunea dumneavoastră?

Poate unul dintre cele mai bune exemple este Asociația Circulară Friesland. Această rețea reunește întreprinderi, administrații, instituții din domeniul cunoașterii și ONG-uri din regiune. Toți sunt hotărâți să facă din Friesland cea mai evoluată regiune din Europa, din perspectiva economiei circulare, până în 2025, deoarece consideră că este necesar, dar, mai presus de toate, pentru că doresc acest lucru. Deviza lor este: să cugetăm mai puțin, dar să facem mai mult. Domeniile de activitate variază de la agricultură la mobilitate și de la biomasă la educație. Bazându-se pe schimbul de cunoștințe, inspirație și pe motivare reciprocă, putem evolua mai rapid. Una dintre forțele motrice din spatele inițiativei este Ingrid Zeegers, care mă sprijină în calitate de expert pentru avizul la care sunt raportor. Ea își transpune cunoștințele acumulate la nivel global spre folosul antreprenorilor și inițiativelor locale. Îi regăsesc entuziasmul în cei mulți care contribuie, la rândul lor, la trecerea la o economie circulară. Antreprenorii din provinciile de Nord ale Țărilor de Jos cu care am vorbit în cursul elaborării avizului împărtășesc, la rândul lor, această pasiune și sunt ferm hotărâți să ducă circularitatea pe o treaptă superioară. Cred că o societate circulară este o societate fericită.

Există deja o serie de inițiative dedicate promovării economiei circulare: platforma europeană a părților interesate privind economia circulară, parteneriatele din cadrul Agendei urbane, inițiativa „Orașele și regiunile circulare”, pentru a numi doar câteva. În opinia dumneavoastră, ce acțiuni ar trebui întreprinse la nivelul UE pentru a sprijini (mai bine) autoritățile locale și regionale în procesul de tranziție către economia circulară?

Succesul începe cu schimbul de bune practici și inspirația reciprocă. Rețelele sunt ideale în acest sens. Însă cel mai bun sprijin pentru autoritățile locale și regionale pe care îl poate oferi Europa este acela de a produce un plan de acțiune solid și concret. Mai puține vorbe, mai multe fapte! Orașele și regiunile sunt adesea cele care suportă efectele negative ale produselor pe care nu le mai folosim. Ajunge să ne gândim la poluarea apei, a aerului și a solului. Producătorul nu are nicio responsabilitate în această privință. Acest lucru trebuie să se schimbe și, cu sprijinul tuturor colegilor mei din cadrul Comitetului European al Regiunilor, suntem pregătiți să facem această schimbare.

Context:

Avizul lui Tjisse Stelpstra își propune să consolideze pilonul local și regional al noului Plan de acțiune pentru economia circulară, pentru a plasa orașele și regiunile în centrul atenției. Adoptarea avizului este prevăzută pentru sesiunea plenară din 12 - 14 octombrie 2020. O prezentare a lucrărilor în curs poate fi găsită aici .

Cantitatea de deșeuri generate anual de activitățile economice din UE se ridică la 2,5 miliarde de tone ( Eurostat ) , ceea ce înseamnă 5 tone pe cap de locuitor. În prezent, nu există un set cuprinzător de cerințe juridice și de politică care să garanteze că toate produsele introduse pe piața UE sunt din ce în ce mai durabile și îndeplinesc criteriile de circularitate. Noul Plan de acțiune pentru economia circulară (CEAP) al Comisiei Europene, prezentat la 11 martie 2020, își propune tocmai acest lucru.

Fiind un pilon esențial al Pactului verde european, economia circulară este esențială pentru a asigura neutralitatea climatică până în 2050. La 15 iunie 2020, Comitetul European al Regiunilor a lansat grupul de lucru „ Pactul verde la nivel local ”. Alcătuit din 13 reprezentanți aleși la nivel local și regional , grupul are ca obiectiv transformarea Pactului verde în proiecte concrete și finanțări directe pentru orașe și regiuni, astfel încât tranziția durabilă să fie realizată pe teren.

Persoane de contact:

Andrea Huisman

A.Huisman@drenthe.nl

David Crous

david.crous@cor.europa.eu