În interviul de mai jos, Juan Espadas (ES-PSE) , primarul orașului Sevilla și președintele Comisiei ENVE a CoR și al Grupului de lucru „Pactul verde la nivel local” , răspunde la patru întrebări referitoare la Noua Cartă de la Leipzig , un set de principii menit să ducă la creșterea durabilității, rezilienței și a atitudinii incluzive în orașele europene. Avizul CoR privind reînnoirea Cartei de la Leipzig a fost adoptat în sesiunea plenară din octombrie 2020. Noua Cartă de la Leipzig este la fel de actuală, în special în ceea ce privește promovarea durabilității la nivel urban după pandemia de COVID - 19.
Pandemia de COVID - 19 a evidențiat necesitatea de a dezvolta în orașe mobilitatea ușoară sau o nouă organizare a muncii. Aceste recomandări sunt, de asemenea, în concordanță cu obiectivele Acordului de la Paris și cu punerea în aplicare a obiectivelor de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite (ODD). Se poate spune că avizul dumneavoastră privind reînnoirea Cartei de la Leipzig pentru orașe europene durabile se află în avangardă, propunând noi strategii de dezvoltare pentru orașe în perioada post - COVID-19 și în cadrul planului de redresare?
Atât guvernul german, care a deținut Președinția Consiliului UE în a doua jumătate a anului 2020, cât și Comitetul European al Regiunilor, au început să lucreze la Noua Cartă de la Leipzig cu mult timp înainte de criza provocată de pandemia de COVID - 19. În calitate de reprezentanți aleși, trebuie să ne asigurăm că transformăm această criză teribilă într-o oportunitate de a îmbunătăți calitatea vieții tuturor cetățenilor noștri. În ultimii ani, ne-am ameliorat substanțial strategiile colective de combatere a schimbărilor climatice prin intermediul unor acorduri internaționale esențiale, decembrie 2020 marcând cea de a cincea aniversare a Acordului de la Paris privind schimbările climatice. Noua Cartă de la Leipzig actualizează nevoile entităților urbane în noua paradigmă globală. Orașele sunt motorul schimbării pentru a realiza o lume mai durabilă și mai sănătoasă. Acum, când am convenit asupra noului buget pe termen lung al UE și asupra Planului de redresare în urma crizei provocate de pandemia de COVID - 19, Carta de la Leipzig dovedește că este la fel de relevantă pentru orientarea orașelor noastre către o nouă eră a durabilității, rezilienței și incluziunii.
Avizul dumneavoastră insistă asupra necesității parteneriatului cu orașele europene, dacă se dorește ca UE să își atingă obiectivele prevăzute în Pactul verde european. Considerați că autoritățile locale și regionale sunt suficient de implicate în punerea în aplicare a planului de redresare „Next Generation EU”? Fondurile alocate regiunilor și orașelor pentru dezvoltarea unor orașe durabile – în regiuni durabile – vor fi suficiente pentru a pune în aplicare tranziția verde și cea digitală în Europa, fără a lăsa pe nimeni în urmă?
În primul rând, trebuie să fim conștienți de faptul că fiecare stat membru al UE are propria arhitectură administrativă. Prin urmare, este destul de complicat să se aprecieze cu precizie implicarea autorităților locale și regionale în orice domeniu de politică al UE. Fără îndoială, Comitetul European al Regiunilor este forumul care face cunoscută implicarea orașelor și regiunilor în procesul de elaborare a politicilor UE, în special în Next Generation EU , planul de redresare care vizează depășirea efectelor grave, în plan social și economic, ale pandemiei de COVID - 19. Nu trebuie să uităm că orașele sunt entitățile cele mai apropiate de cetățeni și cele care vor trebui să pună în aplicare majoritatea măsurilor de redresare. Prin urmare, autoritățile locale și regionale trebuie să se afle în centrul elaborării planurilor de redresare și al investițiilor prioritare. La începutul anului 2020, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și-a stabilit prioritățile, plasând pe primul loc Pactul verde european , noua strategie de creștere a UE pentru a atinge neutralitatea climatică până în 2050. Toate politicile UE trebuie să alinieze la principiile și obiectivele Pactului verde european. Nu putem privi înapoi. Viitorul va fi verde sau pur și simplu nu va fi. Orașele sunt esențiale pentru atingerea acestui obiectiv.
COVID - 19 a evidențiat, de asemenea, interdependența dintre zonele urbane și cele rurale, în special în ceea ce privește organizarea sistemelor alimentare în Europa. Ce propuneți, în avizul CoR, pentru consolidarea cooperării dintre aceste domenii, astfel încât să se asigure realizarea în mai bune condiții a obiectivelor prevăzute în politica de coeziune, în Pactul verde sau în strategia „De la fermă la consumator”?
Trebuie să consolidăm cooperarea dintre zonele urbane și cele rurale dacă dorim să construim orașe mai durabile. Cooperarea privind producția și consumul de alimente este un factor-cheie. Promovarea consumului de alimente produse în apropierea zonelor urbane va contribui nu numai la durabilitatea sistemelor noastre alimentare, ci și la îmbunătățirea stării noastre de sănătate. Cred că trebuie să subliniem, de asemenea, importanța zonelor metropolitane, deoarece nu putem înțelege funcționarea orașelor fără a lua în considerare zonele din preajma acestora, care trebuie să conlucreze cât mai strâns pentru a îmbunătăți eficiența utilizării resurselor în orașe.
Comisia Europeană își promovează inițiativa pentru a stimula „o mai bună reglementare”. Ce propuneți în acest domeniu? Considerați că ar fi necesară reformarea semestrului european astfel încât să țină seama în mai mare măsură de regiuni și orașe, de obiectivele politicii de coeziune și de punerea în aplicare a Pactului verde european?
În primul rând, aș dori să precizez că o mai bună reglementare nu înseamnă dereglementare. Într-adevăr, Europa trebuie să fie mai eficientă în prezent, iar pandemia de COVID - 19 a scos acest lucru în evidență. Singura modalitate de a atinge acest obiectiv este de a consolida cooperarea și coordonarea între diferitele niveluri de guvernare: european, național, dar și regional și local. Acesta este, cu siguranță, primul pas către o mai bună reglementare! De exemplu, semestrul european, procesul european care elaborează anual recomandări economice specifice pentru statele membre ale UE, nu poate să rămână un simplu exercițiu birocratic, care nu este supus unui control democratic și nu este ancorat în regiunile europene. Iată de ce Comitetul European al Regiunilor dorește ca regiunile și orașele să fie implicate în mod oficial în elaborarea acestor recomandări. De asemenea, solicităm ca Parlamentul European să își poată exercita pe deplin rolul în ceea ce privește controlul democratic, ceea ce nu este cazul în prezent. În plus, din punct de vedere tematic, s-ar putea pune întrebarea de ce recomandările în ceea ce privește investițiile publice, solidaritatea sau obiectivele de dezvoltare durabilă au lipsit, până de curând, din indicațiile specifice ale semestrului european, în special în condițiile în care criza actuală demonstrează cât de util ar fi acest lucru. Trebuie să schimbăm această abordare, pentru a ne adapta și a răspunde nevoilor concrete ale cetățenilor și teritoriilor noastre. Aceasta este singura modalitate de a pune în aplicare Pactul verde european fără a lăsa pe nimeni în urmă.
Context:
Adoptată în timpul Președinției germane a Consiliului UE din 2007, Carta de la Leipzig pentru orașe europene durabile a contribuit la introducerea conceptului de dezvoltare urbană integrată la nivelul UE și a avut o influență semnificativă asupra dezvoltării unor inițiative UE precum Agenda urbană .
Noua Cartă de la Leipzig a fost adoptată în cadrul reuniunii informale a miniștrilor responsabili cu dezvoltarea urbană și teritorială, din 30 noiembrie 2020.
Versiunea reînnoită ia în considerare impactul pandemiilor asupra orașelor și, prin urmare, creșterea potențială a disparităților teritoriale. Noul text sprijină principiile unei abordări integrate, bazate pe realitatea zonei și pe guvernanța pe mai multe niveluri.
Carta reînnoită evidențiază faptul că zonele rurale din preajma orașelor le oferă acestora beneficii importante. Noua versiune a Cartei de la Leipzig recunoaște în mod explicit importanța promovării „coeziunii digitale” în Europa, atât pentru cetățenii săi, cât și pentru teritoriile sale.
Noua Cartă de la Leipzig recunoaște valabilitatea celor trei piloni (îmbunătățirea reglementării, a finanțării și a cunoștințelor) ai Agendei urbane a UE, identificați de Pactul de la Amsterdam.
În al doilea semestru al anului 2020, Președinția germană a Consiliului UE a urmat recomandarea CoR de a prezenta concluziile Consiliului privind Carta de la Leipzig, Agenda urbană a UE și legătura acesteia cu Agenda teritorială a UE, care au fost prezentate și adoptate de Consiliul miniștrilor mediului din UE la 17 decembrie 2020.
Relații cu presa: pressecdr@cor.europa.eu