Faceți clic aici pentru a obține traducerea automată a textului de mai jos.
Regiunile nu trebuie lăsate să se confrunte singure cu Brexitul  

Autoritățile locale și regionale din Uniunea Europeană nu trebuie „lăsate să se confrunte singure” cu provocările generate de retragerea Regatului Unit, a afirmat Comitetul European al Regiunilor la 17 mai, într-o rezoluție în care și-a exprimat îngrijorarea cu privire la lipsa progresului în negocierile dintre Regatul Unit și UE.

Rezoluția , adoptată în unanimitate, subliniază că nu trebuie să existe o frontieră strict controlată pe insula Irlanda. De asemenea, în rezoluție se susține că, pentru „atenuarea” efectelor negative ale Brexitului asupra economiilor regionale, UE ar trebui să mențină o politică de dezvoltare regională solidă, ar putea să recurgă la politicile agricole și de pescuit, și s-ar putea vedea îndemnată să sporească flexibilitatea normelor privind ajutoarele de stat. CoR solicită Comisiei Europene să evalueze „necesitatea de a institui, eventual, un fond de stabilizare pentru regiunile cele mai afectate de retragerea Regatului Unit din UE”.

CoR nu are un rol oficial în cadrul negocierilor, dar unii dintre membrii săi și autoritățile pe care le reprezintă vor adopta poziții oficiale în cadrele lor juridice naționale, inclusiv în ceea ce privește comerțul.

Karl-Heinz Lambertz , președintele CoR, a declarat: „Ieșirea Regatului Unit din UE la 29 martie 2019 ar putea crea probleme grave pentru autorităţile locale şi regionale din întreaga Uniune. Până în prezent, discuțiile au acordat prea puțină atenție implicațiilor Brexitului pentru regiunile și orașele din întreaga Europă. Deoarece nu este pe deplin clar cum va arăta viitoarea relație dintre Regatul Unit și UE, autoritățile locale și regionale au dificultăți în a se pregăti în acest sens. Dar punctul de pornire trebuie să fie evitarea unei frontiere strict controlate în Irlanda și continuarea programelor UE – cum ar fi EU PEACE și Interreg – care au contribuit la consolidarea păcii, de la încheierea Acordului din Vinerea Mare până în prezent”.

El a adăugat: „Este momentul pentru pragmatism în negocieri și pentru bugetul UE post-Brexit. În loc de aceasta, se propune diminuarea fondurilor noastre de solidaritate și de investiții cele mai importante – cele ale politicii de coeziune –, cu toate că nu s-a stabilit încă dacă vor fi utilizate fondurile sociale, agricole și de pescuit pentru a reduce impactul Brexitului”.

Preşedintele Lambertz și reprezentanții celor cinci grupuri politice din cadrul CoR vor efectua o vizită la Dublin, la 22 mai, iar în ziua următoare vor merge în Irlanda de Nord pentru a se întâlni cu asociații ale autorităților locale și cu întreprinderi din regiunea respectivă, precum și pentru a vizita frontiera.

Conform anchetei efectuate de CoR în rândul membrilor săi și unei alte anchete realizate în colaborare cu Eurochambres în rândul unui evantai mai larg de autorități locale și regionale și camere de comerț din UE, se așteaptă ca, după Regatul Unit, țara afectată cel mai puternic din punct de vedere economic de Brexit să fie Irlanda. Anchetele – și un studiu academic comandat de CoR – au arătat că alte regiuni deosebit de vulnerabile sunt situate în Germania, Țările de Jos, Belgia și Franța. Lucrările de analiză ale CoR mai arată că, până în prezent, majoritatea regiunilor nu au reușit să evalueze în mod adecvat impactul pe care l-ar putea avea ieșirea Regatului Unit, în special având în vedere incertitudinile legate de negocieri și de viitoarea relație cu UE.

Trecerea în revistă de către CoR a implicațiilor Brexitului este rezultatul unui angajament luat într-o rezoluție adoptată în martie 2017 , de a-și „intensifica în mod activ dialogul cu autoritățile locale și regionale care sunt cele mai afectate de acest proces, pentru a oferi negociatorului UE o imagine completă a evoluției situației la nivel local și regional”.

Note pentru editori :

„Rezoluția privind implicațiile pentru autoritățile locale și regionale ale intenției Regatului Unit de a se retrage din Uniunea Europeană”, adoptată de CoR la 17 mai, cu amendamente, abordează o gamă de aspecte economice, sociale și politice legate de retragerea preconizată a Regatului Unit. Acestea includ statutul cetățenilor UE în Regatul Unit și cel al cetățenilor britanici în UE, CoR cerând asigurări că viitoarele modificări ale politicilor în statele membre ale UE sau în Regatul Unit nu vor pune în pericol drepturile acestora. Printre drepturile respective se numără dreptul la asistență medicală și la recunoașterea reciprocă a contribuțiilor la sistemul de asigurări sociale. Rezoluția subliniază în mod special aspectele economice referitoare la porturi, la Gibraltar, și la „regiunile ultraperiferice” ale UE, a căror „dependență enormă” față de economia britanică poate impune „măsuri speciale”. Rezoluția analizează și natura posibilă a viitoarei relații a UE cu Regatul Unit. Se sugerează ca administrațiile locale și regionale din Regatul Unit să poată participa la programele de cooperare în același mod ca omologii lor din Norvegia și Islanda, și că unele dintre mecanismele UE existente, cum ar fi strategiile macroregionale și grupările europene de cooperare teritorială, ar putea fi utilizate pentru a facilita cooperarea cu orașele și regiunile din Regatul Unit. Acest lucru ar constitui o parte a unui „acord ambițios”, care să stabilească „un parteneriat veritabil” între UE și Regatul Unit, care „să includă relațiile economice și comerciale, fără a se limita însă la acestea”. Comitetul observă, de asemenea, că orașele și regiunile din UE-27 „sunt interesate” ca Regatul Unit să poată lua parte la anumite programe, „în special în domeniul educației, culturii, cercetării, inovării”, și să coopereze cu agențiile UE relevante, „în cadrul unei relații apropiate în domeniul securității, gestionării frontierelor și a migrației”. CoR, care a creat un intergrup pentru regiunile cele mai afectate în mod direct de Brexit, crede că „este cel mai bine plasat pentru a concepe și a pune în aplicare mecanisme instituționale de promovare a unei consultări și interacțiuni regulate cu autoritățile locale și parlamentele și adunările descentralizate din Regatul Unit”.

• Rezoluția dezvoltă poziția adoptată de CoR în martie 2017, în urma unui discurs al negociatorului-șef al UE, comisarul european Michel Barnier, și a dezbaterilor cu acesta. În ultimele 14 luni, CoR a desfășurat o serie de anchete în rândul membrilor săi, al autorităților locale și regionale și al camerelor de comerț locale, și a comandat un studiu privind implicațiile Brexitului pentru economiile regionale. În plus, a organizat, la 30 noiembrie, o dezbatere de două ore referitoare la Brexit și a desfășurat consultări politice cu omologii politici din Anglia, Țara Galilor, Scoția și Irlanda de Nord, precum și dezbateri în cadrul UE-27.

• Aspectele pe care CoR a dorit să le aducă în discuție în cadrul negocierilor dintre Regatul Unit și UE au fost detaliate în rezoluția Adunării din martie 2017, insistându-se „asupra faptului că niciun acord între o țară terță și UE nu poate oferi condiții mai bune decât statutul de membru al UE”. CoR a solicitat să se aibă în vedere „dispoziții temporare pentru a reduce la minimum perturbarea proiectelor de cercetare și dezvoltare lansate cu multă vreme în urmă și aflate în curs de desfășurare și, prin extensie, a economiilor locale” și să se acorde „o atenție specială posibilelor modalități de atenuare a consecințelor pentru toate regiunile și autoritățile locale în cauză”. Comitetul a precizat „că ar trebui să se clarifice dacă proiectele energetice aflate în desfășurare în Regatul Unit, mai ales cele lansate de autoritățile locale și regionale sau dedicate lor care au ca obiectiv reducerea emisiilor de CO2 și furnizarea de energie durabilă, vor fi în continuare eligibile pentru finanțarea din partea MIE, FEIS și BEI”. În ceea ce privește programele UE pentru tineret, educație, cercetare și dezvoltare, CoR le solicită negociatorilor să „găsească soluții adecvate prin intermediul așa-numitei abordări a «țărilor partenere», care permite participarea țărilor terțe pe baza unor acorduri bilaterale cu UE”. S-a sugerat, de asemenea, că retragerea Regatului Unit ar putea fi „o oportunitate [...] pentru a construi o UE mai echitabilă, mai bună și mai favorabilă incluziunii” și „o oportunitate pentru a continua reforma aprofundată a bugetului UE, ținând seama de necesitățile autorităților locale și regionale”.

Contact:

Andrew Gardner

Tel. +32 473 843 981

andrew.gardner@cor.europa.eu

Partajează :