Între 2007 și 2014, 9,4 milioane de europeni au găsit un loc de muncă și 8,7 milioane au obținut o calificare cu ajutorul Fondul social european (FSE) și al parteneriatului dintre UE și administrațiile naționale și regionale. Comitetul European al Regiunilor își mobilizează eforturile pentru a garanta că aceste realizări sunt luate în considerare în mod corespunzător și că fondul nu va fi redus în cadrul viitorului buget al UE pe termen lung și nici redirecționat pentru a favoriza acțiuni puternic centralizate.

FSE, principalul instrument UE care sprijină politicile din domeniul ocupării forței de muncă, dispune de peste 80 de miliarde EUR pentru perioada 2014-2020. Scopul său este reducerea disparităților dintre și în regiunile și orașele europene prin promovarea creării de locuri de muncă, a productivității muncii, a egalității de șanse și a incluziunii sociale. Printre prioritățile sale se numără: consolidarea capacității de adaptare a lucrătorilor și a întreprinderilor; îmbunătățirea accesului la locuri de muncă; facilitarea tranziției de la școală la locul de muncă și consolidarea formării profesionale; ajutarea grupurilor dezavantajate în găsirea unui loc de muncă; combaterea sărăciei; reducerea numărului de persoane care părăsesc timpuriu școala.

Rolul esențial al fondului în viitorul Europei a fost subliniat de liderii regionali și locali ai UE în avizul pe tema „Evaluarea intermediară a FSE, în pregătirea propunerii post-2020”, elaborat de Catiuscia Marini (IT-PSE), președinta regiunii Umbria și președinta Grupului PSE din cadrul CoR.

„Dorim ca viitorul buget al UE să pună cetățenii pe primul plan și să ofere un răspuns concret din partea Uniunii la provocările sociale. Fondul social european este cel mai eficient instrument aflat la îndemâna autorităților locale și regionale pentru a oferi un astfel de răspuns. Acesta este motivul pentru care Comitetul European al Regiunilor se opune cu fermitate oricărei intenții de a crea un nou fond, în afara cadrului politicii de coeziune, care să se supună unei coordonări impuse de sus a politicilor macroeconomice ale statelor membre, fără nicio legătură cu nevoile reale ale comunităților locale” a declarat dna Marini, subliniind că: „FSE trebuie să rămână unul dintre fondurile structurale și de investiții europene și un element-cheie al politicii de coeziune, pentru a valorifica toate sinergiile posibile cu alte fonduri structurale, în special cu cele destinate dezvoltării regionale și dezvoltării rurale”.

Principalele provocări ale următorului deceniu – de la adaptarea competențelor în sectoarele care trebuie să facă față digitizării, reducerea ratei de părăsire timpurie a școlii și favorizarea integrării lucrătorilor migranți, până la corelarea competențelor solicitanților de locuri de muncă cu cerințele angajatorilor – pot fi abordate în mod eficient numai prin luarea în considerare a nevoilor specifice de la nivel local și prin mobilizarea actorilor de pe teren. Din acest motiv, Comitetul dorește ca FSE să rămână un element-cheie al politicii de coeziune regionale și să fie gestionat în comun în cadrul parteneriatelor dintre instituțiile europene, statele membre, autoritățile locale și regionale și actorii economici și sociali din zonele respective.

Acest lucru este deosebit de important din perspectiva propunerilor de reformă elaborate în cadrul lucrărilor pregătitoare ale următorului cadru financiar multianual (CFM), care este instrumentul de programare bugetară ce stabilește plafoanele de cheltuieli pentru toate politicile UE în perioada 2021-2027. Printre opțiunile avute în vedere în prezent, se numără fuzionarea FSE cu alte instrumente de promovare a ocupării forței de muncă și a capitalului uman (Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor și Fondul european de ajustare la globalizare) pentru a crea un „fond-umbrelă” cu norme comune. Un astfel de fond ar sprijini punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări formulate anual de Comisia Europeană în contextul semestrului european (o procedură de coordonare a politicilor macroeconomice în întreaga UE).

Într-un astfel de scenariu, sistemul de programare în comun care implică în prezent Comisia Europeană, guvernele naționale și regiunile ar fi înlocuit cu acorduri contractuale prin care statelor membre li se vor acorda fonduri FSE cu condiția să îndeplinească obiectivele de reformă structurală stabilite în procesul semestrului european.

Această opțiune este respinsă cu fermitate de către membrii CoR, care propun în schimb îmbunătățirea legăturii dintre politica de coeziune și guvernanța macroeconomică, printr-o implicare structurală a autorităților locale și regionale ca parteneri în procesul semestrului european, plecând, în măsura posibilului, de la analize teritoriale și recomandări care să țină cont de realitățile locale.

În ceea ce privește integrarea altor fonduri în FSE, liderii locali subliniază că aceasta va produce sinergii pozitive numai dacă se va menține în mod corespunzător dimensiunea regională și dacă crearea unui „FSE-umbrelă” nu va duce la o reducere globală a resurselor alocate ocupării forței de muncă și incluziunii sociale.

Potrivit Comitetului, reducerea resurselor FSE ar fi în contradicție clară cu pilonul european al drepturilor sociale, recent instituit, compromițând orice șansă ca acesta să devină realitate. Într-adevăr, CoR consideră că cele 20 de principii esențiale ale pilonului ar trebui să se reflecte clar în programele sprijinite de FSE în următorii ani.

Notă în atenţia editorilor

FSE este un instrument esențial pentru politica de coeziune a UE, al cărei viitor este amenințat în prezent de impactul financiar al Brexitului și de necesitatea de a finanța noi măsuri în domeniile apărării, securității și migrației. Pentru a pleda pentru consolidarea politicii de coeziune după 2020, CoR, împreună cu cele mai importante asociaţii teritoriale din UE, a lansat #CohesionAlliance : o mișcare cu caracter local, deschisă tuturor celor care cred că politica de coeziune a UE trebuie să rămână un pilon al viitorului Uniunii Europene. De la lansarea sa în octombrie anul trecut, alianța a atras zilnic noi semnatari, printre care autorități locale și regionale, asociații de întreprinderi, instituții din mediul universitar, sindicate și grupuri de reflecție.

Mai multe informații referitoare la inițiativele, declarațiile și documentele de poziție legate de #CohesionAlliance sunt disponibile la adresa: https://cohesionalliance.eu.

Contact:

Pierluigi Boda

Tel.: +32 2 282 2461

Mobil: +32 473 85 17 43

pierluigi.boda@cor.europa.eu