Uniunea Europeană ar trebui să continue să investească masiv în măsuri de reducere a riscurilor de dezastre și a riscurilor climatice, având în vedere impactul actual al inundațiilor, valurilor de căldură și cutremurelor asupra comunităților locale din întreaga Europă: acesta a fost mesajul unei conferințe organizate în comun de Organizația Națiunilor Unite și Adunarea UE a reprezentanților locali și regionali, în perspectiva Zilei internaționale pentru reducerea riscurilor de dezastre.
Luând cuvântul la această manifestare organizată în comun, dl Robert Glasser, Reprezentantul special al ONU pentru reducerea riscurilor de dezastre, dl Karl-Heinz Lambertz, președintele Comitetului European al Regiunilor (CoR), Adunarea UE a autorităților locale și regionale, și dna Corina Crețu, comisarul UE pentru politica regională, au convenit asupra faptului că schimbările climatice amplifică fenomenele meteorologice extreme pe întreg continentul, punând presiune asupra infrastructurii și sistemelor critice din Europa, care vor necesita investiții continue în vederea reducerii riscurilor de dezastre.
„Dezastrele naturale îmbracă diverse forme, însă schimbările climatice au, în mod clar, un impact major. Fenomenele meteorologice și climatice domină tabloul sinoptic al riscurilor mai mult ca niciodată, fiind responsabile pentru 90% din numărul total de dezastre majore înregistrate”, a declarat Reprezentantul special, dl Glasser, care se află în fruntea Biroului Organizației Națiunilor Unite pentru reducerea riscurilor de dezastre (UNISDR).
„Sunt însă și vești bune” - a adăugat Reprezentantul special al ONU, dl Glasser. „Europa a demonstrat că se poate evita ca dezastrele naturale să provoace victime. Inundațiile și valurile de căldură fac, în prezent, mai puține victime în Europa grație sistemelor de alertă timpurie și unei mai bune pregătiri specifice. Europa a adoptat Cadrul de la Sendai pentru reducerea riscurilor de dezastre, planul global pentru reducerea pierderilor de vieți omenești provocate de catastrofele naturale. Se preconizează că va exista o creștere substanțială a numărului de țări din regiune cu planuri aflate în vigoare la nivel național și local în vederea reducerii pierderilor de vieți omenești cauzate de calamități naturale până la termenul-limită din 2020, iar UE îi revine un rol decisiv în garantarea faptului că se va răspunde acestor așteptări.”
Dl Glasser a adăugat: „La fel ca și Comitetul European al Regiunilor, îndemnăm orașele și regiunile să dezvolte strategii pentru reducerea riscurilor de dezastre. Am dori ca autoritățile locale să își consolideze capacitățile și să primească finanțarea necesară, în special pentru a îmbunătăți infrastructura. La campania UNISDR Asigurarea rezilienței orașelor (Making Cities Resilient) participă, în prezent, în mod activ aproximativ 600 de autorități locale din întreaga Europă, luând măsuri esențiale de reducere a riscului de dezastre.”
Președintele Lambertz, care se află în fruntea CoR începând cu luna iulie, a afirmat: „Uniunea Europeană este hotărâtă să își mențină poziția de lider în combaterea schimbărilor climatice, și ar trebui să dirijeze eforturile de reducere a riscului reprezentat de fenomenele naturale, adesea exacerbate de schimbările climatice. Ziua internațională pentru reducerea riscurilor de dezastre ne reamintește că UE mai are încă multe de făcut pentru a reduce impactul inundațiilor, al valurilor de căldură și al cutremurelor. Utilizând fondurile regionale ale UE pentru combaterea schimbărilor climatice și pregătirea pentru dezastre, politica de coeziune a UE reprezintă o adevărată politică a rezilienței. În perspectiva dezbaterilor cu privire la bugetul UE după 2020, trebuie să se garanteze că Europa va dispune, în continuare, de o politică de coeziune a UE puternică și flexibilă, cu o dotare financiară specifică, pentru a ajuta orașele și regiunile să treacă la o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon, să creeze o nouă infrastructură rezistentă la dezastre și să fie capabile să se refacă rapid în urma unor astfel de evenimente.”
În Europa, inundațiile au constituit dintotdeauna cel mai mare factor de risc natural, iar, conform estimărilor ONU, frecvența inundațiilor grave de pe continentul nostru se va dubla până în 2050. Valurile de căldură au devenit mai frecvente, cel din 2015 soldându-se, doar în Franța, cu pierderea a 3 275 de vieți omenești. În Italia, cutremurele au făcut, în medie, 100 de victime pe an în ultimii 50 de ani, cu un cost economic anual estimat la 3 miliarde de euro. Cutremurele pot provoca, de asemenea, tsunami-uri în numeroase părți ale Europei de Sud, de la Lisabona până în Cipru.
Dna comisar Crețu a remarcat că „dezastrele naturale pot interveni oriunde, oricând, schimbându-ne viața în decurs de un minut. Începând din 2005, dezastrele naturale au însemnat costuri de peste 100 de miliarde de euro în Europa. Acesta este motivul pentru care conferința de astăzi privind gestionarea riscurilor de dezastre este esențială. UE ajută orașele de pe teritoriul său să fie mai bine pregătite în fața acestor situații: în perioada financiară actuală, numai politica de coeziune pune la dispoziție 8 miliarde de euro pentru adaptarea la schimbările climatice și prevenirea riscurilor. Elementul esențial îl constituie însă schimbul de experiență, în special în ceea ce privește prevenirea dezastrelor și pregătirea pentru intervenție în caz de dezastre. Atunci când orașele comunică între ele, Europa devine mai sigură și mai puternică.”
În 2016, catastrofele naturale au afectat peste 445 de milioane de oameni la nivel mondial, iar datele preliminare furnizate de baza de date privind dezastrele internaționale EM-DAT arată că, în primul trimestru al anului 2017, alte 80 de milioane de persoane au fost afectate de 149 de dezastre, în 73 de țări. Conform estimărilor Băncii Mondiale, dezastrele naturale implică costuri de 520 de miliarde de dolari (442 de miliarde de euro) pe an pentru economia mondială.
Cadrul de la Sendai pentru reducerea riscurilor de dezastre pentru perioada 2015-2030, gestionat de UNISDR, face parte din agenda mai amplă de dezvoltare a ONU și se reflectă în obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU pentru 2030. Cadrul de la Sendai are caracter voluntar: până în prezent, 3678 de localități au aderat la inițiativa ascendentă lansată de UNISDR împreună cu autoritățile locale, intitulată Making Cities Resilient (Asigurarea rezilienței orașelor). În 2016, CoR și UNISDR au semnat un plan de acțiune pe cinci ani, cu scopul de a crește numărul orașelor și regiunilor europene care iau măsuri pentru a reduce riscurile de dezastre.
Note pentru editori:
La 11 octombrie, CoR a adoptat un aviz, elaborat din proprie inițiativă, pe tema „O politică europeană de reabilitare antiseismică a parcului imobiliar și a infrastructurii ”. Raportorul său a fost dl Vito Santarsiero (IT-PSE), membru al Consiliului Regional Basilicata. În martie 2017, CoR a transmis recomandările sale cu privire la „Planul de acțiune privind cadrul de la Sendai pentru reducerea riscurilor de dezastre pentru perioada 2015-2030 ” organismelor decizionale ale UE. Autorul avizului a fost dl Adam BANASZAK (PL-CRE), vicepreședintele Adunării Regionale Cuyavia-Pomerania.
În mai 2017, președintele, prim-vicepreședintele și liderii celor cinci grupuri politice din cadrul CoR au efectuat o misiune de informare în regiunile Umbria, Lazio, Abruzzo și Marche din Italia, pentru a evalua îndeaproape daunele cauzate de cutremure. Un raport video este disponibil.
În 1989, Organizația Națiunilor Unite a instituit Ziua internațională pentru reducerea riscurilor de dezastre – sărbătorită, în prezent, la 13 octombrie –, cu obiectivul de a promova o cultură globală a reducerii dezastrelor naturale, care include prevenirea dezastrelor, pregătirea pentru intervenție în caz de dezastre și atenuarea efectelor lor.
În 1999, Organizația Națiunilor Unite a adoptat o Strategie internațională pentru reducerea dezastrelor, înființând Biroul Organizației Națiunilor Unite pentru reducerea riscurilor de dezastre (UNISDR), pentru a servi drept secretariat. Cadrul de la Sendai pentru reducerea riscurilor de dezastre pentru perioada 2015-2030 reprezintă ultima actualizare a acestei strategii. Acest cadru stabilește șapte obiective globale – reducerea numărului de victime, a impactului uman, a pierderilor economice și a daunelor cauzate de catastrofele naturale, precum și consolidarea cooperării internaționale, îmbunătățirea informării în materie și sporirea numărului strategiilor naționale și locale de reducere a riscului de dezastre. Cadrul indică patru direcții de acțiune prioritare: înțelegerea riscului de dezastre, consolidarea guvernanței, sporirea investițiilor în reziliență și sporirea gradului de pregătire pentru intervenție în caz de dezastre. În cadrul campaniei sale Asigurarea rezilienței orașelor (Making Cities Resilient), UNISDR a definit o serie de instrumente – inclusiv orientări strategice și instrumente de evaluare a riscului – menite să catalizeze acțiunea autorităților locale în acest domeniu.
Contact:
Andrew Gardner, Comitetul European al Regiunilor, andrew.gardner@cor.europa.eu, tel. +32 473 843 981
Rosalind Cook, Biroul Organizației Națiunilor Unite pentru reducerea riscurilor de dezastre, rosalind.cook@un.org, tel. +32 2 2904 953