Faceți clic aici pentru a obține traducerea automată a textului de mai jos.
Liderii locali din UE doresc ca în centrul preocupărilor privind viitorul Europei să se găsească o politică de coeziune flexibilă, ambițioasă și mai rapidă  

Prin intermediul politicii de coeziune, UE va investi 454 de miliarde EUR între 2014 și 2020 pentru reducerea disparităților și sprijinirea creșterii durabile în toate regiunile sale, în parteneriat cu actorii de la nivel național și local. Într-un document adoptat la 11 mai, regiunile și orașele au susținut că această politică a produs rezultate concrete și că ea ar trebui consolidată în viitor. Dacă va beneficia de o finanțare adecvată, o mai mare flexibilitate, proceduri mai ușoare și o mai bună integrare cu alte instrumente de investiții ale UE, politica de coeziune va face ca redresarea economiilor europene să aibă loc mai rapid și la o scară mai mare, fapt care va permite Uniunii să abordeze provocări urgente, cum ar fi migrația, schimbările climatice și reziliența teritorială.

 

Mulțumită avizului pe tema „Viitorul politicii de coeziune după 2020” , elaborat de dl Michael Schneider , secretar de stat al landului Saxonia-Anhalt și președintele Grupului PPE din cadrul CoR, Comitetul European al Regiunilor a devenit prima instituție a UE care a adoptat o poziție oficială cu privire la evoluțiile principalei politici de investiții a UE în cele 27 de state membre. Avizul se bazează pe datele oferite de o serie de studii și consultări și își propune să ofere o orientare politică pentru viitoarele propuneri privind bugetul UE după 2020.

 

Reprezentanții locali și regionali din UE susțin că viitoarea politică de coeziune va trebui concepută din perspectiva faptului că, în ultimul deceniu, sute de mii de proiecte sprijinite din fondurile structurale și de investiții europene (fondurile ESI) au reușit să creeze locuri de muncă, să modernizeze infrastructura, să promoveze capitalul uman și să îmbunătățească calitatea vieții.

 

Cu toate acestea, orașele și regiunile sunt conștiente că politica de coeziune ar putea să sufere de pe urma consecințelor financiare ale Brexit-ului și a presiunii politice generate de finanțarea unor noi priorități, ca de pildă apărarea, securitatea, controalele la frontieră sau instrumentele de investiții gestionate la nivel central de instituțiile UE. Comitetul se opune oricărei realocări a acestor fonduri și solicită ca, chiar și după Brexit, actuala cotă din bugetul UE destinată politicii de coeziune să rămână aceeași.

 

„Migrația, securitatea sau noile instrumente de investiții trezesc tot mai mult atenția în cadrul dezbaterilor publice, dar politica de coeziune nu poate fi marginalizată exact în momentul în care se fac încercări de combatere a euroscepticismului și de consolidare a unității în rândul cetățenilor noștri. Ea este cel mai puternic instrument european de solidaritate și de construire a unor punți de legătură între comunitățile din Europa, contribuind la o repartiție mai echitabilă a beneficiilor integrării europene între cetățenii europeni și la dezvoltarea unui sentiment de unitate într-o lume aflată în curs de globalizare” , a declarat dl Schneider după votul în plen.

 

Comitetul – Adunarea UE a reprezentanților locali și regionali – invită celelalte instituții ale UE și statele membre să folosească politica de coeziune drept o platformă participativă, democratică și deschisă pentru a relansa proiectul european, a micșora distanța dintre instituțiile UE și cetățeni și a face din solidaritatea europeană o realitate palpabilă peste tot în Uniune.

 

Președintele CoR, dl Markku Markkula , a declarat: „Populismul poate fi combătut cel mai bine prin fapte. Doar prin crearea de locuri de muncă durabile și prin înregistrarea de creștere economică în toate regiunile și orașele Europei vom putea demonstra că UE face diferența. Avizul dlui Schneider demonstrează convingerea noastră că politica de coeziune trebuie să joace în continuare un rol în viitorul Europei. În calitate de instituție europeană ce reunește lideri locali și regionali, Comitetul încurajează crearea unei alianțe puternice a tuturor celor care susțin o coeziune mai simplă și mai eficientă, care să îmbunătățească viața de zi cu zi a fiecărui cetățean” .

 

Acest apel a fost salutat de comisarul UE pentru buget, dl Günther H. Oettinger . „Deși reducerile sunt inevitabile și nu pot fi excluse după Brexit, mă voi împotrivi oricărei diminuări a fondurilor consacrate politicii de coeziune” , a afirmat acesta în cadrul dezbaterilor din sesiunea plenară, subliniind următoarele: „Cu cât scoatem mai bine în evidență valoarea adăugată pe care această politică o furnizează UE, cu atât vom demonstra mai limpede că un program stabil și durabil de coeziune ne aduce avantaje fiecăruia” .

 

Pentru a îmbunătăți eficacitatea politicii de coeziune, CoR îndeamnă UE să rezolve problema complexității și rigidității care încetinește punerea ei în aplicare. Membrii Comitetului susțin că, în lipsa unei simplificări și flexibilizări corespunzătoare, costurile administrative excesive, combinate cu o incertitudine juridică și financiară tot mai mare, riscă să compromită impactul politicii și valoarea adăugată furnizată beneficiarilor.

 

Propunerile Comitetului

 

O finanțare corespunzătoare : trebuie garantat că, în următorul buget al UE (cadrul financiar multianual), politica de coeziune va dispune de aceeași cotă din resurse care i-a fost alocată în etapa actuală (aproximativ o treime din total); în ceea ce privește echilibrul dintre inițiativele bazate pe subvenții și cele bazate pe împrumuturi, Comitetul se declară împotriva oricărei obligații de a spori și mai mult utilizarea împrumuturilor în următoarea perioadă de programare. Autoritățile locale și regionale sunt cele care ar trebui să decidă, la fața locului, care este cea mai adecvată combinație de instrumente financiare și de subvenții.

 

O structură fundamentală consolidată : ar trebui confirmată structura actuală a politicii, care trimite la trei categorii (regiuni mai dezvoltate, regiuni de tranziție și regiuni mai puțin dezvoltate). Principalul indicator, adică produsul intern brut (PIB) regional, ar trebui completat cu criterii armonizate și consecvente, care au legătură cu piața muncii și cu provocările specifice (sociale, de mediu, geografice, naturale și demografice).

 

Mai multă flexibilitate : trebuie redusă birocrația în planificarea și gestionarea fondurilor ESI. Concentrarea tematică ar trebui menținută pentru a spori impactul pe teren, însă nu ar trebui să excludă posibilitatea unui sprijin financiar pentru infrastructură, în domeniile prioritare. Viitoarele programe de investiții ar trebui să devină adaptabile, prin proceduri simplificate, astfel încât să reacționeze la crize și evenimente neprevăzute (precum fluxuri masive de refugiați sau catastrofe naturale).

 

Simplificare : actualul sistem de punere în aplicare este suprareglementat și prea complex, cu cerințe excesive în materie de gestionare și sisteme prea severe de control. Prin urmare, Comitetul dorește ca procedurile să fie simplificate radical, impunându-se introducerea unui nou cadru juridic cu mult înainte de începerea noii perioade de programare (până la jumătatea anului 2019 cel târziu). Ar trebui evitată orice aplicare retroactivă a noilor standarde, iar cerințele în materie de gestionare și sistemele de control ar trebui simplificate, pentru a permite autorităților de management să decidă dacă vor implementa programele pe baza legislației naționale sau a celei europene.

 

O strategie comună : CoR solicită evitarea suprapunerilor și îmbunătățirea coordonării prin elaborarea unui nou cadru strategic comun care să acopere toate politicile de creștere și fondurile UE care au un impact asupra dezvoltării regionale, inclusiv fondurile ESI, Mecanismul pentru interconectarea Europei, LIFE, Orizont 2020, Fondul european pentru investiții strategice (FEIS) și facilitățile de creditare ale BEI. Trebuie precizat în special că fondurile ESI și FEIS au roluri și domenii de aplicare diferite, dar, având în vedere că ele se completează reciproc, s-ar impune facilitarea integrării lor, în vederea mobilizării de investiții publice și private pentru obiective strategice.

 

Un parteneriat autentic : regiunile și orașele doresc ca Codul de conduită referitor la parteneriat să fie inclus în regulamentele cu caracter juridic obligatoriu privind fondurile ESI, pentru a garanta că fondurile sunt planificate și gestionate prin intermediul unei cooperări reale între autoritățile europene, naționale, regionale și locale.

 

O guvernanţă economică mai bună : legătura dintre fondurile ESI și coordonarea politicilor economice ale statelor membre în cadrul semestrului european ar trebui consolidată, acordându-se atenția cuvenită dimensiunii teritoriale a programelor naționale de reformă și a recomandărilor specifice fiecărei țări. Pe de altă parte, Comitetul dorește să înlăture condiționalitățile, acestea riscând să blocheze planurile de investiții ale orașelor și regiunilor din cauza deficiențelor guvernelor naționale.

 

Pentru informații suplimentare:

Infografic privind viitorul politicii de coeziune

Studiile CoR privind viitorul politicii de coeziune

Evaluările pentru perioada de programare 2007-2013

Portalul de date deschise privind politica de coeziune a UE

Declarația președintelui Markkula la Consiliul Afaceri Generale din 25 aprilie privind coeziunea

 

Contact:
Pierluigi Boda

Tel.: +32 2 282 2461

Mobil: +32 473 85 17 43

pierluigi.boda@cor.europa.eu

Partajează :