Preşedintele Comisiei EDUC a Comitetului Regiunilor, Alin Nica (ALDE), va preda ştafeta de preşedinte, nu de membru CoR, în septembrie. Într-un interviu evaluativ al mandatului său, am atins subiecte ca: realizările comisiei EDUC, satisfacţii şi decepţii.

Care este rolul comisiei EDUC?

Printre cele şase comisii specializate ale Comitetului Regiunilor, Comisia EDUC ocupă un loc aparte prin întinderea, diversitatea şi impactul politicilor vizate. Fie că vorbim de educaţie şi cultură, tineret sau sport, cercetare şi inovare, societatea informaţională sau mass-media, EDUC oferă, prin avizele sale, un input important în procesul decizional şi legislativ european. Rolul său substanţial este întărit de faptul că, în cadrul UE, autorităţile locale şi regionale au responsabilităţi cheie pentru politicile şi activităţile din domeniul educaţiei, culturii sau tineretului, în funcţie bineînţeles de organizarea administrativă a fiecărui stat membru. Aceste autorităţi sunt actori majori în dezvoltarea strategiilor regionale de cercetare şi inovare, în utilizarea întregului potenţial al tehnologiei informaţiilor şi comunicaţiilor în beneficiul societăţii.

Care sunt realizările cele mai importante pe care le-aţi avut, dvs. şi Comisia EDUC, în timpul mandatului dvs. ?

În 2010, am abordat mandatul de preşedinte al Comisiei EDUC conştient de responsabilităţile inerente funcţiei, accentuate poate de faptul că reprezentam un nou stat membru ce aderase relativ recent la Uniunea Europeană. Aceşti aproape doi ani şi jumătate au constituit o experienţă intensă şi plină de satisfacţii, iar cele peste 20 de proiecte de aviz propuse de EDUC şi adoptate de Plenara CoR fac masura unei activităţi intense şi variate a Comisiei noastre. Fără a menţiona explicit vreun exemplu, aş adăuga că avizele EDUC au fost incluse constant în rapoartele anuale de impact, unele fiind chiar evidenţiate printre "poveştile de succes" ale CoR. Printre realizări, aş mai vrea să subliniez întărirea legăturii cu Comisia europeană, devenit un partener constant de dialog şi cooperare, dar mai ales cu Comisia de specialitate (CULT) din Parlamentul european, care a preluat şi promovat multe dintre propunerile noastre de îmbunătăţire a legislaţiei UE.

Ce aţi fi vrut să faceţi şi nu aţi reuşit din diferite motive (timp, resurse, voinţă politică) în timpul mandatului?

Bineînţeles că satisfacţia reuşitelor în activitate te împinge să doreşti să faci mai mult. Poate că regretul meu este acela că nu au fost elaborate mai multe avize în variatele domenii de lucru ale EDUC, cu impact direct la nivelul vieţii cetăţenilor europeni. Însă aici trebuie conştientizate limitele impuse de timpul şi resursele avute la dispoziţie: sunt cinci reuniuni ale Comisiei într-un an şi nu trebuie uitat faptul că membrii CoR au propriile responsabilităţi în calitate de aleşi locali sau regionali. Dar şi atunci când, din lipsa timpului necesar sau din considerente legate de priorităţi, un anumit subiect nu a facut obiectul unui aviz, am transmis punctul nostru de vedere sub forma unei  scrisori semnate de preşedintele CoR.

Care este cea mai mare satisfacţie a dvs., acum, la final de mandat?

Prin activitatea susţinută a membrilor săi şi reflectarea rolului cheie pe care autorităţile locale şi regionale îl au în gestionarea domeniilor sale de referinţă, cred că EDUC a reuşit să se impună din ce in ce mai mult drept o instanţă caracterizată de o dezbatere politică de  substanţă şi să abordeze inclusiv dosare cu implicaţii orizontale majore. Atitudinea pro-activă (cum a fost cazul avizului privind viitorul Capitalei Europene a Culturii, raportor Anton Rombouts (NL-PPE)), capacitatea de a aborda atât subiecte cu încărcătură politică majoră (educaţie, cultură, cercetare), cât şi aspecte foarte tehnice (tehnologia informaţiilor, protecţia datelor) fac din EDUC un partener valoros de dialog pentru instituţiile UE, a cărui voce este recunoscută şi luată în considerare în cadrul procesului legislativ.

În plan individual, aş menţiona propriul aviz privind reţelele de telecomunicaţii transeuropene adoptat de Plenara CoR din 3-4 mai 2012. În numărul din martie al buletinului informativ românesc am prezentat pe larg acest aviz, pe care îl consider un proiect foarte important pentru România şi binevenit pentru toţi cetăţenii UE.