Raportorul Comitetului Regiunilor pe proiectul de aviz privind reţelele de telecomunicaţii transeuropene, domnul Alin Nica, împărtăşeşte opiniile sale privind protejarea datelor cu caracter personal in cadrul programului european Agenda Digitală. Proiectul de aviz va fi adoptat cu ocazia următoarei sesiuni plenare a CoR din mai 2012.

Agenda Digitală a UE are şapte obiective principale de atins până în 2020, printre care se numără crearea unei pieţe digitale unice, acces la internet rapid generalizat şi sporirea încrederii şi securităţii în utilizarea serviciilor digitale. Printre recomandările subliniate în proiectul de aviz al CoR se numără şi referiri la protecţia vieţii private a utilizatorilor pentru a garanta niveluri optime de confidenţialitate şi de protecţie a datelor cu caracter personal. Discutăm mai pe larg cu raportorul Alin Nica despre acest subiect.

Domnule Nica, în contextul actual marcat de ACTA şi dezbaterile pe marginea lui, ce importanţă se acordă protejării vieţii private,  a datelor personale?

În contextul dezvoltării reţelelor de telecomunicaţii transeuropene, protejarea vieţii private şi a datelor cu caracter personal reprezintă un aspect extrem de important şi necesar pentru o societate democratică, iar COR a pledat mereu în favoarea asigurării şi garantării unor niveluri optime de respectare a vieţii private şi de protecţie a datelor personale. Prin urmare, am încercat, prin intermediul raportului privind „reţelele de telecomunicaţii transeuropene”, să semnalez importanţa protejării vieţii private şi a datelor cu caracter personal, fără impunerea de restricţii asupra liberei circulaţii a informaţiilor.

Care date ar trebui considerate ca fiind cu caracter personal in opinia dvs.?

Datele cu caracter personal pot fi toate acele date care fac referire, direct sau indirect, la persoanele fizice: informaţiile şi documentele de natură financiară (statul de plată, numărul cărţii de credit), medicală (fişa medicală), documentele de identitate (CNP, numărul cărţii de identitate/paşaport), informaţiile personale (nume şi prenume, adresă, număr de telefon, etc), precum şi profilurile personale înregistrate pe internet.

După părerea dvs., care ar trebui să fie cerinţele Comitetului Regiunilor pe acest subiect, protejarea vieţii private, pentru a se evita un scenariu similar ACTA?

Este esenţial să se pornească de la strategii care să prevină orice urmărire neautorizată a oricărui tip de informaţii personale. Acest lucru nu se poate realiza fără dezvoltarea unei infrastructuri informaţionale şi a serviciilor aferente, precum şi stabilirea unor cerinţe de securitate la fiecare nivel, pentru a garanta standarde optime de confidenţialitate şi de protecţie a datelor cu caracter personal. Astfel, pentru realizarea acestor obiective, CoR a pledat mereu în favoarea unei formări extensive a personalului care lucrează direct cu procedurile de securitate, precum şi a personalului implicat în mod general sau indirect în procesele de inovare şi de modernizare cu privire la chestiuni legate de încredere şi securitate.

În cadrul întâlnirii Comisiei EDUC aţi afirmat că proiectul privind reţelele de telecomunicaţii transeuropene trebuie să se concentreze pe utilizator. Aţi menţionat de asemenea că sectorul public ar trebui implicat în proiectul de extindere a accesului la internet cu bandă largă. Urmând această logică, cum vor putea autorităţile locale să contribuie la protejarea vieţii private a cetăţenilor?

Autorităţile regionale şi locale sunt actori majori în multe domenii politice şi sunt însărcinate cu punerea în aplicare a politicilor şi strategiilor stabilite la nivel central. Prin urmare, ALR sunt responsabile cu operarea la nivel local a serviciilor din domeniile sănătăţii, educaţiei, achiziţiilor publice, securităţii şi serviciilor sociale, etc şi deruleză aplicaţii ce conţin elemente de identificarea electronică a cetăţenilor. În acest sens, ţinând cont că ALR au acces la baze de date cu caracter personal, ele pot încuraja aplicarea unei politici nediscriminatorii şi susţine protejarea vieţii private, cu respectarea normelor de siguranţă şi securitate.

Cum credeţi dvs. că vor putea autorităţile locale şi regionale să amelioreze încrederea cetăţenilor în utilizarea serviciilor online ca "online banking" sau  "e-health"? (Less than one-third trust phone companies, mobile phone companies andInternet service providers (32%); and just over one-fifth trust Internetcompanies such as search engines, social networking sites and e-mailservices (22%). Eurobarometer 2011:)

Autorităţile regionale şi locale, fiind situate cel mai aproape de cetăţeni, au un rol vital în promovarea dialogului cu publicul larg şi în abordarea preocupărilor publice. Astfel, ALR pot organiza campanii de informare şi comunicare pentru utilizarea serviciilor online, pot contribui la creşterea gradului de conştientizare a beneficiilor rezultate din utilizarea sistemului de plăţi online, spre exemplu, şi transmite publicului larg elementele necesare cunoaşterii şi înţelegerii acestor servicii.

Explicatie: Ratificarea ACTA (Acordul comercial de combatere a contrafacerii) a fost blocată de mai multe parlamente naţionale europene în urma protestelor populaţiei îngrijorate de impactul acestuia asupra libertăţilor fundamentale. ACTA este un tratat multilateral internaţional propus pentru a lupta împotriva comerţului cu bunuri contrafăcute, contrafacere clasică şi digitală (descărcări ilegale). Pentru a îndepărta orice îndoială asupra conformităţii prevederilor ACTA cu drepturile fundamentale ale individului, Comisia Europeană va sesiza Curtea Europeană de Justiţie înainte de a purcede la ratificarea acordului.